home Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe Bucureștiul, codaș în rândul orașelor smart

Bucureștiul, codaș în rândul orașelor smart

Orașele smart sunt cu siguranţǎ trendul momentului, deoarece ele imagineazǎ un viitor mai bun, mai sigur și mai sustenabil.

Aceste orașe smart incorporeazǎ idei atrǎgǎtoare și se bazeazǎ pe respectul faţǎ de cetǎţeni, de mediul înconjurǎtor și faţǎ de stat. Ele sunt proiecte în care instituţiile statului precum și serviciile destinate populaţiei sunt perfect interconectate într-un sistem complex menit sǎ îmbunǎtǎţeasca viaţa socialǎ.

În ciuda faptului cǎ multe orașe au imaginat, adoptat și implementat astfel de proiecte, românii își dedicǎ încǎ timpul la cozile ghișeelor, se zbat într-o birocraţie deseori nesfârșitǎ și nu beneficiazǎ de mijloacele de transport necesare.

Viena tocmai a adoptat o astfel de strategie smart pentru anul 2050, în timp ce Bucureștiul se aflǎ la coada clasamentului orașelor deschise la strategii inteligente. Românul este definit de o dorinţǎ aproape intrinsecǎ de a avea o ţarǎ “ca afarǎ”, dar paradoxal neagǎ și refuzǎ aspectele care au ajuns sa defineascǎ acel “afarǎ”.

Cu toate cǎ oficialii capitalei numesc Bucureștiul un oraș smart, programul de management al traficului din anul 2007, menit sǎ sfârșeascǎ problema ambuteiajelor, nu a fost implementat.

Metroul suprasolicitat rǎmâne o problemǎ, alǎturi de lipsa pistelor pentru bicicletǎ, dar mai ales alǎturi de atitudinea șoferilor români faţǎ de bicicliști. Infrastructura velo ar trebui însǎ sǎ fie adiţionalǎ celei auto, nu sǎ o înlocuiascǎ, generând și mai multe probleme.

La polul opus se aflǎ Viena, liderul mondial al orașelor smart. În acest proiect, mobilitatea a fost un aspect cheie, astfel încât toate soluţiile de dezvoltare urbanǎ s-au concentrat cǎtre transportul în comun și protejarea spaţiilor verzi.

Reţeaua de transporturi este una sistematizatǎ perfect, în timp ce aplicaţii mobile pot nu doar sǎ ofere posibile rute ci sǎ informeze și asupra duratei lor. Toate aceste schimbǎri au dus la scǎderea drasticǎ a autovehiculelor personale, ajungând la 370 de mașini pe mia de locuitori.

Esenţial pentru proiectul Vienei este un sistem de mobilitate multimodal, afirmǎ urbanistul Pietro Elisei. Totul este integrat, infrastructura oferǎ mai multe variante de transport, iar parcursul este gândit în principal pentru om, nu pentru mașinǎ.

O astfel de gândire poate aduce efecte benefice atât infrastructurii cât și sistemului social în totalitatea lui. Bulevardul principal a fost recent transformat într-o zonǎ exclusiv pietonalǎ, iar reţeaua de infrastructurǎ velo acoperǎ cea mai mare parte din oraș.

Cele peste 1500 de biciclete care pot fi închiriate din 120 staţii diferite determinǎ peste jumǎtate din populaţia orașului sǎ foloseascǎ acest mijloc de transport în viaţa de zi cu zi.

Din pǎcate, capitala României oferǎ, în schimb, 180 de biciclete și 12 staţii. Viena a urmat așadar, de-a lungul implementǎrii acestei strategii, ideea primarului orașului Bogota, Enrique Peñalosa, conform cǎreia un oraș avansat nu este unul în care pânǎ și oamenii sǎraci folosesc mașini personale, ci unul în care pânǎ și cei înstǎriţi folosesc transportul în comun.

Reţeaua de transport complexǎ și bine organizatǎ genereazǎ atât îmbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii, cât și a mediului înconjurǎtor, implementând ideea cǎ orașul revine oamenilor, nu mașinilor.

Biciclete Inchiriat Bucuresti

Olanda este un alt exemplu de succes, care are în momentul de faţǎ peste 170 de proiecte inteligente în curs de implementare. Amsterdamul a beneficiat de pe urma unor idei de viitor precum iluminatul smart care regleazǎ intensitatea lămpilor stradale în funcţie de traficul pietonal, închirierea locurilor de parcare sau monitorizarea traficului. Mai mult, oamenii par deschiși spre a folosi bicicleta ca mijloc de transport pentru traficul inter-urban, nu doar pentru cel intra-urban.

Problema deșeurilor este încǎ un aspect pe care orașele din vest l-au rezolvat de mult, atât prin legislaţii dure și amenzi aplicate cât și prin eficientizarea resurselor și programe complexe de repartizare și reciclare a gunoaielor.

Totul stǎ în anumite tehnici de eficientizare a unui oraș, afirmǎ urbanistul Sabina Leopa, dar și într-o gândire sistemicǎ conform cǎreia fiecare cetǎţean are un statut, un rol, anumite beneficii și anumite îndatoriri.

În ciuda locului codaș pe care îl ocupǎ momentan Bucureștiul în topul orașelor smart, infrastructura, populaţia și cultura orașului prezintǎ un potențial deosebit. Proiecte inteligente trebuie implementate pentru ca acest potențial sǎ fie exploatat în mod benefic, iar primul pas în acest sens este introducerea unui sistem de control mai dur, aplicarea amenzilor și respectarea legislaţiei.

Surse: Digi24, Capital

Foto: BucharestSmartCity, RomaniaInsider, EnergyInnovationAustria

Citeste si:

Studiu: Calitatea vieții în Timișoara O echipă de sociologi de la Universitatea de Vest Timișoara, coordonată de Marius Lupșa Matichescu, a realizat un studiu pentru a afla gradul de satis...
Cluj: Idei pentru decongestionare și creștere sust... Clujul crește într-un ritm alert. Într-un context național de declin demografic, Clujul se remarcă prin cea mai bună dinamică a populației, susținută ...
Gdansk: dezvoltare prin cultură Revitalizarea Districtului Dolne Miasto din Gdansk a inclus investiții în infrastructură și în activități sociale și culturale ce abordau problemele s...
Analiză: Cum se poate transforma un oraș În 2016, veniturile proprii ale administrațiilor locale din România au crescut, mai ales datorită dinamicii pozitive a firmelor private, principalul c...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *