home Politici Urbane & Guvernanță Analiză: Cum se poate transforma un oraș

Analiză: Cum se poate transforma un oraș

În 2016, veniturile proprii ale administrațiilor locale din România au crescut, mai ales datorită dinamicii pozitive a firmelor private, principalul contributor la bugetele orașelor și comunelor din țară.

Nu toate administrațiile au profitat însă de această creștere economică, ci doar cele care au reușit să atragă investitori importanți în comunitate, ceilalți primari fiind încă nevoiți să stea la mila guvernului până și pentru plata cheltuielilor curente.

În multe cazuri însă, primarii comunităților bogate par să ducă o acută lipsă de viziune, idei și chiar motivație pentru a transforma localitățile, iar societatea civilă și cetățenii par să se fi obișnuit cu puțin.

Lipsa de eficiență este justificată prin accesul dificil la fondurile europene sau la bugetul de stat. Mulți primari se plâng de alocări preferențiale, blocaje birocratice sau chiar conspirații împotriva lor de la nivelul instituțiilor centrale din București.

Dependența de centru va continua atâta timp cât administrațiile locale nu par să se zbată pentru a atrage investiții private care să alimenteze bugetele locale cu resurse proprii.

Deși se plâng că e greu să obții sprijin guvernamental, mulți primari au suficiente resurse disponibile, dar le lipsește în schimb viziunea, motivația sau capacitatea managerială. Ei fie pot, dar nu vor, fie vor, dar nu știu cum sau nu au cu cine.

Singura șansă e ca societatea civilă să pună presiune continuă pe administrații și să umple golul de viziune.

Dintre reședințele de județ, Bucureștiul, Clujul, Sibiul, Aradul, Timișoara și Constanța au cele mai bogate administrații

În București, administrația este cea mai bogată dintre orașele mari ale țării, având venituri proprii de 3.131 lei/locuitor – cu 62% mai mari decât următorul clasat, Clujul, care are 1.927 lei/locuitor.

Următoarele două locuri sunt ocupate, poate surprinzător, de Sibiu (1.667 lei) și Arad (1.664 lei). Acestea sunt mai mici decât Timișoara și Constanța, însă au venituri proprii mai mari pe cap de locuitor datorită atragerii unui număr impresionant de investiții.

În graficul de mai jos puteți vedea următoarele orașe din clasament.

Cele mai bogate orase Romania
Cele mai bogate administrații printre orașele mari din România

La polul opus, cu cele mai mici venituri proprii per capita, se află multe orașe din sudul țării (Alexandria, Călărași, Drobeta Turnu Severin) și din est (Galați, Brăila, Bacău, Botoșani, Vaslui).

Vasluiul ocupă ultimul loc și din cauza creșterii artificiale a populației din ultimii  ani cu vreo 30.000 de basarabeni care și-au stabilit domiciliul în oraș, fără a locui efectiv acolo.

Așadar, pe lângă situația specială a Vasluiului, Reșița pare să aibă cea mai săracă administrație locală dintre reședințele de județ din țară, deși este într-o regiune preferată de foarte mulți investitori care au venit în România, încă din anii 90.

 

 

Cele mai sarace orase Romania
Cele mai sărace administrații printre orașele mari din România

Există orașe mici în România care au venituri proprii pe cap de locuitor mult mai mari decât Capitala sau marile orașe

O serie de orășele mici din jurul marilor orașe au profitat de presiunea imobiliară din ultimii ani și au ajuns să fie mai ‘bogate’ chiar și decât Bucureștiul în ceea ce privește veniturile proprii raportate la numărul de locuitori.

Așadar, primele locuri sunt ocupate de Otopeni, unde sunt foarte multe sedii ale unor companii mari (peste 7.000 lei/locuitor, mai mult decât dublu față de București), Ghimbav de lângă Brașov (5.100 lei), Voluntari, Cernavodă, etc.

Cele mai bogate orase mici Romania
Cele mai bogate administrații printre orașele mici din România

Pe lista celor mai sărace orașe mici din România se află multe din zona de est, ocolită de marii investitori străini și foarte afectate de migrația externă.

Unele au devenit orașe doar pe hârtie acum 12-14 ani și multă lume nici nu a auzit de ele, iar altele au avut calitatea de oraș de mai multă vreme însă caracterul mono-industrial moștenit din comunism și neputința administrațiilor le-au condamnat la subdezvoltare.

Iată clasamentul celor mai sărace administrații de orașe mici din țară:

Cele mai sarace orase mici Romania
Cele mai sărace administrații printre orașele mici din România

 

Ce pot face aleșii noștri și ce putem face noi?

Pentru aleși e simplu: cei care nu au investitori să mai lase mâna întinsă pe la guvernanți și să-i atragă. Au datoria să facă din asta o prioritate a mandatului lor, fără a mai vorbi de capitalul de imagine pe care l-ar aduce fiecare loc de muncă nou-creat.

Cei care deja au suficienți investitori să se lupte să-i păstreze sau să atragă unii mai buni în locul celor care pleacă, dintre aceia care au planuri serioase pentru România, plătesc bine angajații, sprijină comunitatea locală.

Mai ales pentru primarii de orașe mari este vital să aibă mai multă determinare să investească în folosul comunităților taxele și impozitele colectate de la angajatorii locali, pentru că mulți își permit să o facă.

Mediul privat crește rapid, România e o destinație de investiții încă atractivă, așa că e nevoie de curaj din partea primarilor, nu de o ancorare într-o viziune fatalistă.

E momentul să facă planuri ambițioase, să ia credite și să emită obligațiuni municipale pentru a le pune în practică și a pune bazele viitoarelor cicluri de dezvoltare.

Dacă nu acum când orașele României cresc cu 8-12% pe an, atunci când? Și dacă nu ei, primarii orașelor bogate, atunci cine?

În ceea ce privește societatea civilă și cetățenii de rând, trebuie să ne întrebăm de ce avem orașe mari cu o economie la fel de puternică cu a celor din Ungaria sau Polonia sau Cehia, dar care arată ca cele din Ucraina și Republica Moldova?

Mulți primari nu vor sau nu știu să facă mai mult. Pe de altă parte, poate și noi așteptăm prea mult de la ei, adică să aibă viziune, să știe tot, să facă tot – deși sunt simpli oameni.

Datoria noastră civică nu se rezumă doar la un vot acordat la 4 ani și la plata taxelor și impozitelor; ea cuprinde și urmărirea vigilentă a mandatului aleșilor, punerea de presiune continuă asupra acestora, oferirea de soluții la problemele existente și chiar implicare în rezolvarea lor (recent am citit cu bucurie că o asociație din Iași, pe nume CIVICA, a decis să deschidă cu forțe proprii un birou pentru atragerea de investitori în oraș).

Vom avea conducătorii ca-n Occident atunci când ne vom comporta ca cetățeni responsabili din Occident.

Vă propun să fim noi, cetățenii de rând, cei care dau startul, pentru că suntem mai mulți și putem deveni și mai puternici împreună!

UrbanizeHub România a sintetizat materialul, acesta fiind disponibil în întregime mai jos:

Venituri Proprii la Bugetele Locale - Analiză de Marius Cristea

Analiză efectuată de consultantul și expertul pe dezvoltare regională și fonduri europene, Marius Cristea. 

A absolvit studii economice și în domeniul dezvoltării regionale durabile la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, iar din 2013 este doctor în Geografie, urmând un stagiu de cercetare la Academia de Științe a Austriei din Viena. De asemenea, dispune de certificări ca manager de proiect, formator, expert în comunicare și în absorbția fondurilor nerambursabile. A activat pentru peste 5 ani în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, unde a derulat activități în domeniul planificării strategice, dar și al inovării, dezvoltării sectorului IMM etc. De asemenea, colaborează cu Banca Mondială, în calitate de expert pe termen scurt, în cadrul unor proiecte de asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare 2014-2020, dar și cu firme de consultanță și ONG-uri locale pentru elaborarea de strategii de dezvoltare locală și regională, planuri de mobilitate, asistență tehnică pentru ministere în sfera dezvoltării urbane.

 

Citeste si:

Bucureștiul, codaș în rândul orașelor smart Orașele smart sunt cu siguranţǎ trendul momentului, deoarece ele imagineazǎ un viitor mai bun, mai sigur și mai sustenabil. Aceste orașe smart incor...
Studiu: Calitatea vieții în Timișoara O echipă de sociologi de la Universitatea de Vest Timișoara, coordonată de Marius Lupșa Matichescu, a realizat un studiu pentru a afla gradul de satis...
La Timișoara și Iași se poate! Orașele cele mai dezvoltate și apreciate din Europa și din întreaga lume sunt caracterizate în primul rând de o abordare inovatoare și participativă a...
Participarea mobilă à la Cluj Participarea cetățenilor în guvernarea urbană a luat amploare la sfârșitul anilor 1960. Ideea fundamentală în participarea cetățenilor este că cei car...

One thought on “Analiză: Cum se poate transforma un oraș

  1. http://www.digi24.ro/special/dosare/alegeri-locale-2016/alegeri-locale-2016-primariile-cu-cele-mai-mari-bugete-525510

    De unde rezulta ca Timisoara are cel mai mare buget, dupa Bucuresti. Dar la cum pui tu problema, Clujul ar fi cel mai cel. Daca faci, desigur, un artificiu, si in loc sa spui negru pe alb suma veniturilor, o imparti artificial la indicatorul care iti da Clujul pe locul intai, si nu pui situatia in perspectiva.

    Dincolo de generalitati, articolul asta are un singur scop: sa laude Clujul, pana la epuizare.

    Eu inteleg, dragi clujeni, ca sunteti mandri de orasul vostru. Eu nu-s clujean, sunt timisorean, si sunt si eu mandru de al meu. Dar nu ma imbat cu apa rece, cum vad ca va place voua tot mai tare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *