Transportul în comun, folosirea bicicletei, tramvaie, troleibuze sau autobuze verzi, sunt trendurile mobilității urbane în multe țări de pe glob și asta din cauza schimbărilor climatice, din cauza poluării, din cauza amprentei de carbon.
Capitala României este pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește calitatea aerului şi nivelul zgomotului, doar 22% dintre locuitorii intervievați arătându-se mulțumiți de cât de curat este aerul pe care îl respiră, potrivit datelor Oficiului European de Statistică.
Business Insider a realizat un top al oraselor europene in care traficul este unul de coșmar, pe baza unor cifre adunate de TomTom – companie de harți si navigatoare, iar București este pe primul loc din acest punct de vedere.
Trenduri în capitale europene
Viitorul transportului urban este unul integrat, unde tehnologia se combină cu cultura urbană modernă, ce ține de folosirea bicicletei sau a mijloacelor de transport în comun. Vedem tot mai multe exemple de orașe care aplică soluții inteligente, integrate, pentru a avea un trafic fluid și un sistem de transport în comun modern și eficient gestionat.
E nevoie de soluții tehnologice performante, eficiente din punct de vedere al costurilor și prietenoase cu mediul înconjurător. Pe lângă aceste soluții inteligente, trendurile globale urbane de mobilitate pun accent pe folosirea bicicletei, care poate înlocui mașina, mai ales pentru deplasări scurte.
Cultura bicicletei devine din ce în ce mai prezentă, orașe ca și Amsterdam și Copenhaga fiind deja bune exemple ale mobilității urbane.
Propuneri pentru un București mai curat, cu un trafic mai fluid și cu cetățeni mai sănătoși
Cum putem reduce nivelul zgomotului în București? Cum putem avea o calitate a aerului mai bună? Cum putem avea un trafic mai eficient? Simplu: cultura bicicletei trebuie să devină mai răspândită, transportul urban trebuie să fie modernizat, conectivitatea să fie mai bună și spațiile pietonale trebuie să fie mai multe și mai prietenoase.
Cultura bicicletei
Potrivit UrbanizeHub, în Copenhaga bicicletele au depășit numărul mașinilor pentru prima dată în istoria modernă a orașului. Deoarece congestionarea traficului este o problemă majoră în orașele din întreaga lume, capitala daneză a reușit să demonstreze viabilitatea bicicletelor ca soluție a transportului urban.
În 2015, Copenhaga a fost desemnat orașul cel mai prietenos din lume pentru mersul pe bicicletă, conform indicelui realizat de Copenhagenize, urmat de Amsterdam, Utrecht, Strasbourg, Eindhoven. Singurul oraș dinspre Estul Europei care a atins o poziție în top este Ljubljana, pe poziția a 13-a, care a și primit titulatura de Capitală Europeană Verde în 2016.
Numerele spun totul, deoarece călătoriile cu bicicleta în Copenhaga au crescut cu 68% în ultimii 20 de ani și au fost înregistrate peste 35.000 de biciclete pe parcursul anului 2014.
Totalul zilnic estimat de 266.000 de biciclete depășește în mod clar cele 253.000 de mașini și cu atât mai mult cele numai 100.000 de biciclete înregistrate în 1970. Aceasta este evoluția orașului Copenhaga, similară cu ceea ce s-a întâmplat în Amsterdam.
În anii 1960, orașele olandeze erau din ce în ce mai agitate pentru automobiliști, mașinile fiind considerate transportul viitorului. A fost nevoie de taxele intolerabile din partea autorităților, de decese ale copiilor în trafic – și de activism feroce – pentru a transforma Amsterdamul în orașul bicicletelor de astăzi.
Această fotografie arată evoluția cartierului Haarlemmerdijk din 1900, 1971 până în 2013.
Transport urban
„Un oraș prosper nu e unul în care cei mai săraci își pot cumpăra mașini, ci în care cei bogați preferă să circule cu transportul în comun.” – Enrique Peñalosa, primar Bogota
Până în 2020, primăriile de sector din București pot accesa fonduri europene, ceea ce le va permite să aibă investiții în transport urban și piste de biciclete. Ceea ce este important este ca aceste investiții să se realizeze conform nevoilor cetățenilor și pentru cetățeni.
Este important ca administrația locală să înțeleagă că investițiile în mobilitatea urbană integrată și utilizarea tehnologiilor inovative trebuie să aibă că obiectiv final crearea unui impact pozitiv asupra calității vieții oamenilor, protejarea mediului și dezvoltarea sustenabilă a mediului de afaceri și a comunităților. Comunitatea trebuie să fie pe primul loc.
Conectivitatea este foarte importantă pentru dezvoltarea unui oraș, dar și pentru zonele peri-urbane. O bună conectivitate înseamnă că oamenii, investitorii și turiștii pot ajunge mai ușor în oraș.
O bună conectivitate înseamnă și că cetățenii pot ajunge mai ușor în țară sau străinătate. Cu cât fluxul acesta este mai mare și mai intens cu atât economicul crește. De aceea e importantă infrastructura conectivă metropolitană, pentru fluxul oamenilor și bunurilor în zonele suburbane și peri-urbane.
Aleile și zonele pietonale precum și pistele de biciclete țin de partea de conectivitate, însă țin și de calitatea vieții, deoarece cu cât un oraș are mai multe zone pietonale și piste de biciclete, cu atât cetățenii sunt mai sănătoși.
Spații pietonale
Cărți precum “Orașe pentru oameni” a lui Jan Gehl, sau “Orașul fericit” a lui Charles Montgomery, au fost traduse în limba română și oferă un set de recomandări concrete de spații urbane amenajate sau reamenajate pentru ca oamenii să se bucure de ele.
Amenajarea spațiilor verzi, regenerarea urbană a cartierelor de blocuri, introducerea mobilierului urban, reabilitarea centrelor istorice și civice, toate țin de spații urbane care să fie folosite de cetățeni, toate țin de investiții în calitatea vieții. S-au făcut multe investiții de acest gen în România, însă suntem departe de orașe ca Amsterdam, Copenhaga, New York, Paris sau Vancouver.
New York, Paris, Melbourne și Vancouver – ce au în comun? Acestea sunt considerate pe scară largă ca fiind printre orașele cu cei mai mulți pietoni.
De ce e nevoie de această abordare urbanistică de dezvoltare a unui oraș pe care să-l parcurgi mergând? De ce e nevoie de “walkable cities”?
Cu cât un oraș poate fi parcurs mai ușor pe jos, cu cât acesta are mai multe spații pietonale, cu atât oamenii care trăiesc în acel oraș sunt mai sănătoși. Deci nu e vorba doar de reducerea poluării sau reducerea traficului de mașini, ci pur și simplu de comunități mai sănătoase.
Studiul, publicat în Jurnalul Internațional de Igienă și Mediu Sănătos de către un grup de cercetători de la Universitatea din Hong Kong și Universitatea Oxford, a oferit dovezi convingătoare despre legătura benefică dintre orașele “walkable” și rezultatele tensiunii arteriale.
Poate suna a clișeu, însă orașele cu mulți pietoni sunt mai aproape de inimile oamenilor. Drumul către o comunitate sigură, sănătoasă este în interiorul unui oraș “walkable”.
Transportul urban, cultura bicicletei și spațiile pietonale sunt trenduri de mobilitate urbană în viziunea celor mai inovatori administratori ai orașelor. Aceste trenduri ar trebui să devină obișnuință și în București, așa cum s-a întâmplat în celelalte orașe despre care am vorbit aici, toate ținând de o cultură urbană modernă, în care cetățeanul și nevoile sale sunt prioritare.
Grațian are o experiență națională şi internațională de peste 10 ani în domeniul dezvoltării, comunicării, politicilor publice şi inovării. A studiat şi lucrat în Germania, Belgia, Italia, Ungaria, Serbia şi SUA, fiind bursier al Comisiei Europene, colaborând cu organizații ca Bancă Mondială, Guvernul României sau Adunarea Regiunilor Europene. Grațian este fondatorul UrbanizeHub o comunitate de oameni pasionați şi implicați, cu expertiză variată, oameni care vor să schimbe faţa oraşelor într-un mod SMART și sustenabil. UrbanizeHub este un laborator inteligent de inovare şi reprezintă o soluție de rezolvare a problemelor globale pentru comunitățile inteligente. #UHub organizează evenimente, lansează rapoarte şi studii şi oferă consultanţă pentru dezvoltare şi training pe inovare, creativitate, realizează intervenţii comunitare la nivel de CSR şi inovare socială.
