Pentru prima datǎ în istorie, orașele adăpostesc mai mult de jumătate din populația globului. Orașele sunt apogeul și culminația civilizației, sunt cele mai mari realizări ale omenirii, sunt locurile unde oamenii inovează și gândesc lumea de mâine, unde sunt generate cele mai mari probleme și cele mai ingenioase soluții.
Citește și „Orașele conduc, naţiunile le urmeazǎ” – Cum și de ce definesc orașele acest secol
În România însă, orașele nu sunt altceva decât o reminescență a comunismului. La rândul lor, comuniștii au clădit aceste orașe nu pentru că erau convinși de importanța lor, ci pentru a urma o dogmă pe care nu o prea înțelegeau.
Ne-am trezit, ca atare, cu orașe fără cap și coadă – multe sub-dezvoltate, majoritatea supra-dezvoltate, și nimeni nu se prea agită pentru a face ceva cu ele. După 28 ani de tranziție, România încă nu are o politică de dezvoltare urbană.
Toate datele și analizele empirice arată că fără orașe puternice nu putem avea o economie puternică, dar noi nu facem nimic pentru aceste orașe, în afara intervențiilor finanțate de Comisia Europeană.
Într-o lume globalizată în care comunitățile, orașele, se dezvoltă și produc din ce in ce mai mult, într-o lume în care guvernanța urbană pe mai multe niveluri devine obișnuință, România devine un stat centralizat care nu încurajează dezvoltarea locală sau urbană.
Este clar că pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare, pentru a crește economic ca țară, trebuie să încurajezi și să stimulezi comunități și orașe.
Citește și De ce contează orașele
Ce e și mai trist e că nici administrațiile locale, în marea lor majoritate, nu au o direcție de dezvoltare clară. Bună parte din primării nu au o strategie bine gândită de atragere a investitorilor și întărire a sectorului privat, și nu există municipalitate care să își asume ca direcție strategică atragerea oamenilor. Avem situații multiple de orașe cu șomaj aproape de 0%, ce se plâng că nu mai găsesc forță de muncă.
Ei bine, dacă forța de muncă nu vine la tine, trebuie să mergi tu după forța de muncă.
Până în momentul acesta, nici o municipalitate nu și-a asumat atragerea capitalului uman ca obiectiv clar de dezvoltare locală – nici măcar orașele de succes, precum Clujul, ce sunt căutate de tot mai mulți oameni. Toți așteaptă ca oamenii să vină de bună voie.
Recent însă, Brașovul a făcut un prim pas în direcția atragerii strategice a capitalului uman. Platforma movetobrasov.com, este prima de acest gen în România, iar modalitatea în care a fost realizată a propulsat-o la concursul internațional de design al platformelor digitale CSS Design Awards.
În condițiile în care majoritatea orașelor din România nu au nici măcar platforme clare pentru atragerea investitorilor, cei din Brașov se gândesc deja câțiva pași în față – cum să atragă oameni.
Această abordare vine probabil după ce la începutul anului Clusterul pentru Inovare și Tehnologie din Brașov anunța că orașul va avea un în hub-ul tehnologic prin care se dorește transformarea digitală a orașului. Pentru asta ne dorim să aducem la un loc comunitatea tehnologică din Brașov și să atragem treptat înspre Brașov cele mai inovatoare startup-uri și companii din întreaga regiune, spune Ionuț Țața, președintele Clusterului.
Conform presei locale, investiția în valoare de 5 milioane de euro, se va face din fonduri europene pentru crearea unui spațiu multifuncțional cu 4 componente: o componentă dedicată activităților artistice, una dedicată companiilor de tehnologie, una pentru activități științifice desfășurate de universități și un spațiu de întâlnire al celor trei, în care să se poată desfășura evenimente, expoziții și manifestări artistice și culturale.
Salutăm comunitatea brașoveană pentru această inițiativă și sperăm să vedem cât mai multe orașe românești luptându-se pentru resursa umană calificată și pentru crearea unor eco-sisteme locale de antreprenoriat și transformare digitală. Atunci când vor exista o multitudine de opțiuni în țară, resursa umană nu va mai trebui să plece în afara țării.
Cover Photo : Munții Carpați, High Contrast
