Pe măsură ce orașele au devenit prea sufocante și aglomerate, omul a început să simtă nevoia de revenire la natură, iar unul dintre cele mai simple mijloace este aducerea plantelor în interior, aducerea naturii mai aproape de oameni.
Pereții verzi, pereții vii sau grădinile verticale sunt acele structuri care susțin pe suprafețe verticale plante și tot ceea ce este necesar traiului acestora. Se pot instala rapid și devin funcționale în decurs de câteva zile cu ajutorul unor profesioniști.
În fotografia de mai jos, zidul viu de 68 metri pătraţi situat în lobby-ul Embassy Suites din Chicago arată fascinant. Structura vegetală GSky este gestionată de sistemul de irigare eficient energetic, controlat prin calculatoare.
Designer şi manager al proiectului, Denise Eichmann spune: „Peretele viu este compus din 3840 de plante reprezentând şase specii diferite. Acest masiv verde asigură oxigen în încăperile interioare la fel de mult ca 16 arbori de o înălţime de patru metri”. Oare acest zid vegetal într-adevăr aduce o contribuţie reală la curăţarea aerului?
Conform caracteristicilor GreenSky, se pare că operatorul utilizează 220 de waţi de energie. Presupunând că acesta funcţionează tot timpul, el consumă aproximativ 5333 Kw pe zi.
Furnizarea energiei electrice pentru oraşul Chicago este asigurată de electricitatea produsă prin arderea cărbunilor, care, la rândul său, produce peste un kilogram de dioxid de carbon emis în atmosferă pentru un kilowatt /oră. Astfel, energia electrică utilizată pentru menţinerea unui perete viu echivalează cu 5,6 kg de dioxid de carbon pe zi.
Managerul proiectului, Eichmann, susţine că volumul de aer proaspăt, echivalent cu 16 copaci ipotetici, nu este o frază goală.
Totul se produce prin procesul de fotosinteza, atunci când plantele absorb dioxidul de carbon. Potrivit informaţiilor companiei Colorado Trees, un copac matur sănătos consumă 21,7 kg de CO2 pe an sau 59,6 grame pe zi, astfel încât „echivalentul a 16 arbori,” înseamnă că acestea vor absorbi pe zi de cel puţin 775 de grame de dioxid de carbon.
Calculele îi dau într-adevar dreptate lui Eichmann şi confirmă potenţialul unor astfel de structuri în medii urbane.
Pereţii verzi sunt fascinanţi – ei înfrumuseţează lobby-ul oricărui hotel, birou sau casă, absorb zgomotul şi substanţele poluante.
Introducerea florei în rutina locuitorilor din „jungla de piatră” a oricărui oraş important din lume este un ajutor real pentru comunitatea urbană şi locuitorii ei: de la confortul psihologic până la beneficii destul de pragmatice ca aerul curat şi reducerea cantităţii de CO2 în atmosferă.
Din ce în ce mai multe clădiri folosesc astfel de structuri pentru a îmbunătăţi designul interior şi pentru a filtra aerul din încăperi, dar ideea pereţilor verzi nu se rezumă doar la interiorul clădirilor. Datorită nevoii lor electrice minimale, pereţii verzi au început să fie încorporaţi în soluţii atât indoor cât şi outdoor.
Cu toate acestea, specialiştii recomandă executarea unei analize care să acopere întreg ciclul şi anume, să studieze şi apoi să asigure până şi această alimentare minimală dar constantă cu energie regenerabilă.
Montarea de panouri solare care să genereze energia necesară nu ar trebui să reprezinte o problemă şi ar executa finalizarea ciclului tot într-o manieră ecologică.
