home Politici Urbane & Guvernanță PUG-ul ca instrument de dezvoltare sustenabilă

PUG-ul ca instrument de dezvoltare sustenabilă

PLANUL URBANISTIC GENERAL (PUG) asigură crearea unui cadru pentru viziunea de dezvoltare. Elaborarea unui PUG nu este un exercițiu ușor și nici ieftin. Un plan spațial necesită input-uri de la foarte mulți experți, se derulează pe un interval de timp destul de lung, iar intervențiile propuse trebuie dozate în mod atent.

Planul transformă strategia într-un document normativ și rezervă terenul pentru proiectele majore, propune o tramă stradală care să ghideze dezvoltarea localității, zonifică parcelele de teren construibile, protejează anumite zone (de exemplu parcuri, păduri, zone istorice), propune un regim de înălțime, densitate și aliniament stradal, și creează o bază solidă pentru o eliberare rapidă și eficientă a autorizațiilor de construcție.

Un PUG bine gândit poate să aducă beneficii ani de-a rândul. De exemplu, infrastructura stradală a orașului New York a fost gândită în anul 1807 și urmată fidel (cu câteva excepții) până în ziua de azi. New Yorkul și mare parte din orașele din SUA au avut o creștere ghidată care a permis o extindere a infrastructurii într-un mod eficient și sustenabil.

O zonificare mult prea ambițioasă și necorelată cu potența financiară a localității respective riscă să blocheze dezvoltarea în loc să o ajute. Spre exemplu, reglementarea unei zone pentru un parc științific, fără a avea resursele sau investitorii pentru finalizarea unui asemenea parc, poate descuraja potențialii investitori. În același timp, un plan spațial care nu este destul de ambițios poate introduce o localitate într-un proces de conservare, în locul unuia de dezvoltare.

Plan Urbanistic Brno Cehia
Brno, Cehia

Unitățile administrativ-teritoriale din România trebuie să actualizeze regulat Planul (de obicei la 10 ani). Din păcate, puține administrații locale iau acest proces în serios – majoritatea fac PUG pentru că trebuie să-l facă. Nu ajută nici sistemul foarte birocratic de avizare a acestor documentații, care poate dura ani de zile, făcându-le inactuale la scurt timp după aprobarea în Consiliile Locale, mai ales în cazul orașelor mari, care se dezvoltă rapid.

Faptul că elaborarea PUG-ului este pentru multe localități un simplu exercițiu de bifat este indicat și de lipsa cadastrului în mare parte din localitățile din România. Un cadastru complet este o condiție elementară pentru elaborarea unui PUG de calitate.

Chiar și în ipoteza în care PUG-ul a fost elaborat și intră în aplicare, rămâne problema aplicării lui, de exemplu sub forma eliberării certificatelor de urbanism, a autorizațiilor de construcție etc.

Primăriile din orașele mari au, în general, personal corespunzător calificat în domeniu (deși multe au funcționat luni sau chiar ani buni fără un Arhitect-Șef), care este însă confruntat cu o avalanșă de documentații, în timp ce primăriile rurale nu își permit să atragă și să plătească un arhitect.

În orașe precum București și Cluj-Napoca funcționează comisii tehnice de amenajare a teritoriului și urbanism, formate din specialiști din mediul privat și universitar, care pot oferi o asistență tehnică valoroasă compartimentelor de specialitate de la nivelul autorităților locale.

Nu în ultimul rând, este vital pentru orice UAT cu ambiții de dezvoltare pe termen lung ca poziția de Arhitect-Șef din fiecare primărie să primească atenția cuvenită din perspectiva recrutării, remunerației, implicării în procesul decizional și de planificare locală, independenței etc.

Există mai multe moduri prin care administrațiile publice locale pot demara acțiuni viabile procesului de dezvoltare sustenabilă a orașelor. Pentru mai multe detalii, consultați aici „Îndrumarul pentru Primari”.

Photo credits: NL Dutch Urban Solutions

Citeste si:

Cluj: Idei pentru decongestionare și creștere sust... Clujul crește într-un ritm alert. Într-un context național de declin demografic, Clujul se remarcă prin cea mai bună dinamică a populației, susținută ...
Cum să evolueze un oraș? Pentru prima datǎ în istorie, orașele adǎpostesc mai mult de jumǎtate din populaţia globului. Cetǎţenii capabili sunt dispuși sǎ abordeze provocǎri ec...
„Orașele conduc, naţiunile le urmeazǎ” – Cum și de... Ca urmare a articolului nostru „Adoptarea revoluţiei metropolitane”, ne uităm acum cǎtre motivul pentru care și modul în care orașele ar trebui să con...
Ce au făcut unele orașe din România în 2018? Orașele din România devin tot mai vii și mai active economic, social și cultural. Ele sunt ecosisteme locale care generează bunăstare la nivel macro-e...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *