În weekendul 9-10 mai, în cadrul proiectului Piațete Libere, un tronson din Piața Sfântul Ștefan a fost închis temporar circulației. Nu au fost scene, nu au fost food truck-uri, nu a fost un program artistic prestabilit. A fost doar o stradă fără mașini pe care oamenii au început să o folosească după bunul plac.

Ce se întâmplă când eliberezi o stradă de mașini și nu pui nimic în loc?

În București, ne-am obișnuit ca o stradă închisă traficului să vină la pachet cu ceva. O scenă. Muzică. Food truck-uri. Un program. O listă de activități care să justifice faptul că, pentru câteva ore, mașinile nu mai sunt în centrul atenției.

Am încercat zilele trecute să testăm o idee puțin diferită a conceptului de pietonalizare, așa cum e el perceput în București: ce se întâmplă dacă o stradă este pur și simplu eliberată de mașini și lăsată oamenilor? Fără scenă. Fără food truck-uri. Fără program artistic intens. Fără presiunea de a transforma totul într-un festival. Doar o stradă, două zile și un cartier invitat să o folosească altfel.

Experimentul a avut loc în cadrul proiectului Piațete Libere, dedicat reconfigurării unei rețele de 10 piațete din zona Armenească – Moșilor – Plantelor. Proiectul se află în etapa de consultare preliminară și își propune să transforme o serie de spații folosite astăzi mai ales pentru tranzit, circulație sau parcare în locuri mai prietenoase pentru pietoni, mai verzi și mai bine conectate la viața de cartier.

Ce s-a întâmplat după ce strada a fost eliberată

Pentru două zile, un tronson din Piața Sfântul Ștefan a fost închis temporar circulației rutiere și transformat într-un spațiu public deschis. Nu am vrut să „ocupăm” strada cu un program. Am vrut să vedem dacă strada poate funcționa și atunci când nu este ”super-programată”, încărcată cu activări, concerte și mâncare. Dacă oamenii au nevoie de un motiv spectaculos, specific ca să vină sau dacă, uneori, simplul fapt că un spațiu devine disponibil este suficient.

Răspunsul a venit natural, mai ales în a doua zi. După ce vestea s-a răspândit în cartier, au început să apară rezidenți, persoane care frecventează afacerile locale din zonă și familii cu copii. Strada a început să fie folosită simplu, fără instrucțiuni: ca loc de socializare, joacă și relaxare. Copiii au venit cu bicicletele, au jucat fotbal, au sărit coarda și au desenat cu cretă pe asfalt. Adulții au stat la discuții, au urmărit expoziția, au pus întrebări și au testat, pentru câteva ore, cum se simte o stradă fără trafic auto, dar și fără agitația unui eveniment încărcat.

Pentru scurt timp, strada nu a mai fost doar un culoar de trecere. A devenit un loc, un spațiu public veritabil.

Expoziție, randări și discuții directe cu echipa proiectului

Pe lângă această activare temporară, evenimentul a inclus și o expoziție interactivă dedicată celor 10 piațete din proiect. Au fost prezentate imagini, planuri, randări orientative și materiale explicative pentru fiecare spațiu. Randările nu au fost tratate ca soluții finale, ci ca puncte de pornire pentru discuții. Publicul a putut vorbi direct cu echipa de proiect, a putut lăsa observații și a putut contribui cu idei, temeri și propuneri legate de modul în care aceste locuri sunt folosite astăzi și de felul în care ar putea fi îmbunătățite în viitor.

Ce teme au apărut în consultări

Iar discuțiile au fost, așa cum e firesc într-un proiect despre spațiu public, diverse. La consultări au venit locuitori ai zonei, persoane interesate de spațiul public, utilizatori ai cartierului, antreprenori locali, reprezentanți ai administrației și membri ai comunităților civice. S-a vorbit despre siguranță pietonală, acces auto, parcare, spații verzi, zgomot, identitatea locului și rolul piațetelor ca spații de proximitate, nu doar ca spații de trecere sau de activare temporară.

Un rezultat important al procesului a fost și mobilizarea unei părți a comunității locale din Piața Sf. Ștefan, care a pregătit un memoriu cu principalele solicitări, nevoi și așteptări legate de reconfigurarea piațetei. Dincolo de opiniile diferite, acest lucru arată că oamenii nu sunt indiferenți la ce se întâmplă cu spațiile din jurul lor. Dimpotrivă, atunci când li se oferă un cadru de discuție, apar întrebări, argumente, tensiuni, dar și forme concrete de implicare.

La eveniment au participat și reprezentanți ai Primăriei Sectorului 2: Bogdan Gârbu, Director General al Direcției Generale Tehnice, și Amza Mair, Administrator Public al Sectorului 2. Aceștia au discutat cu participanții și au preluat observații din teren.

Tururi civice, nu tururi turistice

Un element complementar al weekendului a fost reprezentat de tururile civice organizate de ONG-ul Străzi pentru Oameni, în colaborare cu echipa Piațete Libere. Acestea au fost gândite ca o extensie a consultărilor publice, nu ca tururi clasice de istorie, arhitectură sau patrimoniu. Deși au inclus astfel de elemente, scopul lor principal a fost să invite participanții să privească zona dintr-o perspectivă civică: cum sunt folosite astăzi străzile care conectează spațiile publice, ce rol au piațetele, de ce contează dezbaterile și consultările publice și cum arată, de fapt, viața de zi cu zi a cartierelor.

Cifrele din weekend

Pe parcursul celor două zile, aproximativ 500 de persoane au trecut prin spațiul activat temporar, dintre care aproximativ 80 de participanți au luat parte la consultările publice propriu-zise. Până în prezent, chestionarul online a adunat 352 de răspunsuri, iar site-ul proiectului, piatetelibere.ro, a înregistrat peste 5.000 de interacțiuni. Pentru un proiect aflat încă într-o etapă preliminară, cifrele arată că spațiile publice mici, aparent banale, generează interes real atunci când sunt puse în discuție.

Ce am învățat din acest experiment

„Weekendul acesta ne-a confirmat ceva ce știam în teorie, dar care nu prea fusese testat în practică în București: un spațiu public de calitate nu are nevoie neapărat de un program ca să funcționeze. Uneori, e suficient ca o stradă să fie eliberată de mașini, închisă traficului auto și lăsată pentru a fi utilizată liber. De exemplu, duminică, atunci când copiii au început să se joace și să deseneze pe asfalt, iar oamenii să discute și să stea relaxați la soare, s-a văzut foarte clar potențialul de transformare al acestor locuri. Consultările au adus multe întrebări, idei și chiar obiecții referitoare la proiect, dar și o doză de entuziasm, toate extrem de necesare pentru un proiect important pentru calitatea spațiilor publice din București”, a declarat Samuel Stancu, coordonatorul proiectului Piațete Libere, UrbanizeHub.

Ce urmează pentru Piațete Libere

Proiectul Piațete Libere este realizat în cadrul contractului de asistență tehnică oferită de Banca Mondială pentru administrația publică locală a Sectorului 2. Acesta urmărește reconfigurarea unei rețele de spații publice din zona central-istorică a Sectorului 2, printr-un proces care combină analiza urbană, consultarea publică și dezvoltarea unor direcții de amenajare adaptate felului în care aceste locuri sunt folosite în viața de zi cu zi.

După consultările din weekend, echipa de proiect va prelungi termenul de completare a chestionarului până pe 24 mai. În paralel, va continua comunicarea publică, astfel încât informația să ajungă la cât mai mulți locuitori și utilizatori ai zonelor vizate. Sugestiile primite prin chestionar, împreună cu observațiile colectate în teren, vor fi folosite pentru elaborarea propunerilor și pentru dezvoltarea documentației de concept tehnic.

Etapele următoare – proiectarea tehnică, bugetarea și implementarea proiectului – depind de deciziile și procedurile administrației publice locale. Reprezentanții Primăriei Sectorului 2 au transmis însă că își doresc ca procesul să avanseze cât mai rapid către realizarea lucrărilor.

O concluzie simplă

Poate cea mai simplă concluzie a weekendului este aceasta: Bucureștiul are multe spații mici care nu trebuie reinventate complet ca să conteze. Uneori, au nevoie doar să fie eliberate și redate vieții de zi cu zi. Iar când o stradă fără mașini este lăsată oamenilor, contrar prejudecăților, oamenii chiar știu ce să facă cu ea.