Cum putem construi ecosisteme colaborative pentru orașe sustenabile, reziliente și inovative?
Acest articol face parte dintr-o serie dedicată explorării și documentării bunelor practici reieșite din parteneriatul între România și Norvegia, în cadrul proiectului „Orașe Climat-Neutre și Inteligente: Planificare, Pilotare, Inspirație” (2024–2025). Susținut de Granturile SEE și Norvegiene în cadrul Fondului pentru Relații Bilaterale, această inițiativă încurajează colaborarea transfrontalieră și schimbul de cunoștințe pentru a naviga pe drumurile complexe către neutralitatea climatică.
Guvernanța ca fundament al acțiunilor climatice benefice
În continuarea seriei care prezintă exemple de bune practici din orașele norvegiene, prezentul articol se concentrează pe guvernanța adaptivă și pe gamificare ca strategii de implicare, elemente esențiale în asigurarea transformărilor urbane durabile. Tranziția urbană către neutralitatea climatică nu este doar o provocare în materie de tehnologie și resurse, ci și o provocare în materie de guvernanță și colaborare.
Având drept cadre directoare Misiunea UE privind orașele neutre din punct de vedere climatic și Acordul de la Paris, orașele din întreaga lume își regândesc modul de funcționare. În centrul acestei transformări se află două concepte esențiale: guvernanța adaptivă și gamificarea. Împreună, acestea oferă un plan pentru gestionarea complexităților urbane, implicând în același timp cetățenii și stakeholderi într-un mod semnificativ pentru orașul lor.
Guvernanța adaptivă se îndepărtează de sistemele rigide și prescriptive pentru a integra o abordare flexibilă și participativă, adaptată la natura complexă și incertă a provocărilor urbane moderne. Aceasta recunoaște faptul că fiecare proiect și context necesită strategii unice, deoarece soluțiile universale nu reușesc să abordeze realitățile nuanțate ale diverselor părți interesate și condițiile de mediu fluctuante. Prin prioritizarea colaborării, a învățării continue și a incluziunii, guvernanța adaptivă devine o piatră de temelie în atingerea neutralității climatice care le permite orașelor să acționeze în moduri diverse, promovând în același timp reziliența și incluziunea în planurile lor de guvernanță. Strategia se aliniază principiilor transformării urbane durabile, asigurând convergența intereselor diferite și adesea contradictorii asupra unor obiective comune, realizabile.
Gamificarea utilizează elemente și mecanisme din jocuri pentru a transforma participarea cetățenilor într-o experiență atractivă și motivantă. Ținând cont de faptul că metodele tradiționale nu reușesc să mențină nivelul de interes sau să promoveze o implicare profundă, gamificarea introduce un cadru interactiv și satisfăcător care captivează participanții. De la sisteme de puncte și provocări la platforme de colaborare, aceste elemente stimulează un sentiment de realizare și de comunitate în rândul cetățenilor. În contextul neutralității climatice, gamificarea nu numai că sporește implicarea publică, dar permite și abordări inovatoare ale guvernanței participative. Prin îmbinarea divertismentului cu responsabilitatea civică, gamificarea le permite indivizilor să contribuie în mod semnificativ la strategiile urbane transformative, asigurându-se că vocile lor fac parte din schimbările durabile.
Guvernanța strategică și colaborativă a orașului Trondheim: Planificare pe termen lung folosind strategii adaptive
Rolul Departamentului pentru Climă
Departamentul pentru Climă din Trondheim exemplifică modul în care un grup de lucru dedicat, cu departamente colaborative, poate conduce tranzițiile către durabilitatea urbană. De la lansarea strategiei climatice a orașului în 2008, departamentul a jucat un rol esențial în adaptarea planurilor pentru a răspunde atât urgențelor climatice globale, cât și provocărilor locale. Departamentul pentru Climă funcționează ca un nod central și integrează contribuțiile din diverse sectoare municipale, pentru a asigura o acțiune coerentă în vederea atingerii neutralității climatice până în 2030.
Prin actualizări iterative ale strategiei climatice, departamentul utilizează cadre de guvernanță adaptivă pentru a răspunde la datele emergente și la prioritățile în schimbare. Această flexibilitate permite orașului Trondheim să mențină alinierea la Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), iar în același timp acordă prioritate rezilienței și echității. De exemplu, prin implicarea în planificarea bazată pe scenarii, orașul evaluează impactul potențial al intervențiilor climatice, atenuând riscurile și valorificând oportunitățile de inovare.
Existența unui grup de lucru dedicat promovează responsabilitatea, facilitează schimbul de cunoștințe și accelerează procesul decizional. Pe măsură ce Trondheim navighează pe calea sustenabilității, Departamentul pentru Climă demonstrează importanța structurilor instituționale care susțin strategiile adaptative pe termen lung.
Regenerarea urbană creativă ca instrument de guvernare
Revitalizarea identității culturale: Districtul Nyhavna
În districtul Nyhavna, abordarea Trondheim-ului privind regenerarea urbană îmbină identitatea culturală cu inovarea în materie de guvernanță. În centrul acestei transformări se află HAVET, un centru creativ care revitalizează o zonă neglijată dintr-un port prin inițiative comunitare. Acest spațiu servește nu numai ca un catalizator pentru activitatea economică, ci și ca un punct de întâlnire în care locuitorii și părțile interesate creează împreună o viziune pentru orașul lor.
Succesul HAVET subliniază importanța identității culturale în mobilizarea sprijinului public pentru transformarea urbană. Îmbrățișând mișcările populare și promovând sentimentul de proprietate, Trondheim cultivă încrederea și coeziunea socială. Centrul funcționează ca un microcosmos al guvernanței durabile, integrând expresia artistică cu planificarea urbană incluzivă.
În plus, proiectul ilustrează modul în care centrele creative pot acționa ca platforme pentru experimentare și colaborare. Fie că găzduiește ateliere, expoziții sau sesiuni de coproiectare, HAVET invită diverse voci în discuție, asigurându-se că regenerarea urbană reflectă aspirațiile comunității. Experiența orașului Trondheim evidențiază modul în care investițiile în infrastructura culturală pot inspira acțiuni colective, determinând schimbări durabile de la zero.
Facilitarea participării stakeholderilor folosind instrumente angrenante
Promovarea colaborării prin intermediul jocului „Modelul de impact” Angajamentul Trondheim față de implicarea părților interesate este exemplificat prin jocul „Modelul de impact” dezvoltat de NTNU, un instrument inovator conceput pentru a alinia diverși actori în cadrul inițiativelor climatice. Prin cartografierea beneficiilor, jocul creează o înțelegere comună a modului în care diferite acțiuni contribuie la obiectivele generale și se asigură că politicile și intervențiile reflectă nevoile tuturor părților interesate.
Jocul cu modelul de impact permite participanților să vizualizeze interacțiunile complexe dintre factorii de mediu, economici și sociali, promovând un sentiment de proprietate colectivă. Această abordare participativă încurajează dialogul și cooperarea, ajutând actorii implicați să identifice soluții reciproc avantajoase și să prioritizeze acțiunile cu cel mai mare impact potențial.
Elementul central al succesului jocului este capacitatea acestuia de a reduce decalajele dintre experții tehnici, factorii de decizie politică și membrii comunității. Prin prezentarea scenariilor într-un format accesibil și atractiv, jocul democratizează procesele decizionale.
Idei pentru orașele din România
- Înființarea unui departament pentru climă: Orașele românești pot beneficia de pe urma înființării unor departamente dedicate climei care să își asume un rol central de coordonare, similar cu Departamentul pentru Climă din Trondheim. Prin unificarea eforturilor din diferite sectoare municipale, aceste departamente pot conduce strategii climatice coezive, pe termen lung, care sunt flexibile, participative și bazate pe date în timp real.
- Transformarea participării civice prin gamificare și instrumente participative: Utilizarea unor platforme inovatoare, bazate pe mecanisme de jocuri – cum ar fi jocul Impact Model – ar permite orașelor din România să implice mai profund cetățenii și părțile interesate în elaborarea politicilor climatice. Aceste instrumente participative utilizează mecanisme accesibile și interactive pentru a elucida compromisurile complexe, a evidenția beneficiile comune și a promova un sentiment colectiv de proprietate. Prin integrarea elementelor de joc în consultările publice și discuțiile politice, orașele pot atrage mai multe voci în discuție, asigurându-se că obiectivele de neutralitate climatică sunt transparente, incluzive și susținute pe scară largă.
- Integrarea identității culturale pentru a stimula regenerarea urbană: Transformările urbane ancorate în identitatea culturală și implicarea comunității – cum ar fi districtul Nyhavna din Trondheim – oferă un model puternic pentru orașele din România. Prin revitalizarea zonelor neglijate prin centre creative și inițiative de jos în sus, municipalitățile pot întări coeziunea socială, pot canaliza valorile locale în planificarea spațială și pot inspira o participare mai largă la eforturile de dezvoltare durabilă. Fuzionarea patrimoniului cultural, a artelor și a guvernanței participative contribuie, în cele din urmă, la reducerea decalajului dintre obiectivele climatice ambițioase și realitățile vieții urbane.
Pentru a accelera progresul către neutralitatea climatică, orașele din România trebuie să se concentreze asupra implementării unor strategii extrase din exemplele de bune practici, abordând în același timp provocările locale. Înființarea de departamente climatice centralizate ar trebui să fie prioritară pentru a asigura o guvernanță coordonată și capacitatea de adaptare ca răspuns la nevoile urbane dinamice. În același timp, municipalitățile ar trebui să exploreze instrumente participative pentru a aprofunda implicarea cetățenilor și a integra diverse perspective în procesul de elaborare a politicilor. Investițiile în inițiative de regenerare urbană culturale și orientate către comunitate vor fi esențiale pentru mobilizarea sprijinului și promovarea coeziunii sociale. Prin inițierea acestor pași și crearea de parteneriate multisectoriale, orașele din România pot pune bazele unui viitor urban transformativ, incluziv și durabil.
