Locuitorii orașelor aspiră continuu la îmbunătățirea calității vieții din aria lor de activitate și caută ca administrațiile locale să adopte strategii concrete pentru dezvoltarea durabilă. De la satisfacerea nevoilor identificate în plan local, la reprezentarea intereselor comunitare și apoi la elaborarea unor politici viabile, administrația locală este cea angrenată în procesul dezvoltării.
Experții UrbanizeHub au realizat un ghid numit „Îndrumar pentru Primari” care exemplifică bunele practici implementate și se adresează primarilor, reprezentanților societății civile, firmelor private, ONG-urilor sau simplilor cetățeni, cu scopul de a dialoga facil cu administrațiile locale și pentru susținerea proiectelor concrete de dezvoltare locală.
În linii mari, prioritățile identificate sunt concentrate pe atragerea de investitori, parteneriatele formate și expertiza tehnică care impulsionează performanța. Mai mult, prioritățile includ și absorbția de fonduri europene, domeniul educației, calitatea vieții, sfera socială și conectivitatea.
În topul celor mai eficiente administrații locale din România se află Oradea, Alba Iulia, Iași, Craiova, Sectorul 3 al Capitalei, Brașov, Sibiu, Cluj Napoca. Sunt orașe care au demonstrat că știu să: își seteze o viziune pe termen lung; identifice o listă clară de priorități; își întărească capacitatea de implementare și monitorizare de proiecte. Citiți în ghid mai multe despre aceste exemple de administrații locale eficiente.
Procesul de dezvoltare al unei țări este inerent un proces cu puternice valențe locale.
Oamenii trăiesc în localități, investitorii se stabilesc în localități, iar turiștii vizitează localități. O mare parte din instrumentele necesare pentru a atrage oameni, investitori, și turiști (trei ingrediente vitale pentru dezvoltarea unei țări) se află la îndemâna primarilor.
Unul dintre mesajele cheie ale acestui raport este nevoia continuării procesului de descentralizare. Un proces de descentralizare bine gândit nu numai că aduce administrația mai aproape de cetățean, dar și diluează concentrarea puterii.
Alte câteva mesaje cheie ale raportului includ:
- nevoia de viziune;
- nevoia de strategii concise de dezvoltare;
- asigurarea unui Plan Urbanistic General;
- capacitarea punerii în practică a viziunii și proiectelor;
- nevoia de a forma parteneriate.
Nu ai cum să realizezi lucruri mari dacă nu reușești mai întâi să definești lucruri mari. Administrațiile locale se mulțumesc să externalizeze elaborarea strategiei locale unor firme de consultanță și sunt ușor dispuși să accepte viziuni de dezvoltare ce nu spun nimic.
Mulți primari, inclusiv primari ai unor orașe dinamice, nu concep că populația în localitatea lor ar putea să crească. După 27 ani de declin demografic, mare parte din autoritățile locale par resemnate cu o perspectivă de stagnare și declin.
E important pentru primari să identifice proiectele strategice ce vor asigura competitivitatea localității pe termen lung, având în vedere că orice sistem viu este racordat în logica creșterii, iar atunci când nu mai crești, stagnezi și în cele din urmă intri în declin.
Majoritatea strategiilor de dezvoltare din România, dar nu numai, nu sunt altceva decât gargară inutilă – nu pentru că cei care le-au scris nu și-au dat silința, ci pentru că puțini oameni (inclusiv cei care le-au comandat) le bagă în seamă. Un document strategic, pentru a fi eficient, trebuie să identifice priorități realiste și să seteze pașii necesari atingerii acestor priorități.
Un PUG (Plan Urbanistic General) asigură crearea scheletului pentru o viziune de dezvoltare – mai exact, rezervă terenul pentru proiectele majore, propune o tramă stradală care să ghideze dezvoltarea localității, zonifică parcelele de teren construibile, protejează anumite zone (de exemplu parcuri, păduri, zone istorice), propune un regim de înălțime, densitate și aliniament stradal, și crează o bază solidă pentru o eliberare rapidă și eficientă a autorizațiilor de construcție.
Cea mai bună strategie și cea mai ambițioasă viziune nu înseamnă nimic dacă nu ai capacitatea să le pui în practică. Alegerea unui City Manager e probabil cea mai importantă și dificilă sarcină a unui primar. City Manager-ul are sarcina grea de a identifica cea mai bună soluție pentru implementarea viziunii și strategiei locale.
Majoritatea administrațiilor locale de la noi au resurse limitate și cu greu pot să acopere din propriul buget toate nevoile. Aici intervine nevoia de a forma PARTENERIATE. Dacă există o echipă de implementare solidă la nivel local, primarul ar trebui să se implice mult în formarea cât mai multor parteneriate pentru realizarea viziunii și strategiei locale. Forța unei comunități locale rezidă în oamenii de acolo, iar acești oameni trebuie capacitați și implicați în procesul de dezvoltare locală.
Localitățile din România sunt deja într-o competiție internă și internațională pentru oameni, investiții și resurse. Populația României este deja angrenată într-un proces rapid și dinamic de “re-așezare”, iar administrațiile locale ce nu identifică măsurile necesare pentru a atrage și păstra acești oameni riscă să își amaneteze viitorul.
Deciziile luate la nivel local au o importanță vitală pentru modul în care se va dezvolta țara în anii următori. Decizia unui român de a sta în țară sau de a se muta în străinătate ține foarte mult de opțiunile pe care i le oferă localitățile din România; decizia unui investitor de a veni în România ține de oferta de forță de muncă, resurse și infrastructură de la nivel local; inovația și progresul necesită interacțiunea între mai mulți actori la nivel local.
Citiți și descărcați mai jos întregul ghid „Îndrumar pentru Primari” (pdf):
Descărcați ghidul de aici .
Let`s shape the future of cities together!
cel puțin capitolul ‘Spațiile Vezi’ este zbârcit rău!
nici nu știu de unde să încep… bune practici în parcurile din București nu există nici măcar la modul general.
Parcul Romanescu din Craiova a fost mutilat în urmă cu un an, vezi aici: http://www.gds.ro/Local/2016-03-31/parcul-nicolae-romanescu,-la-control/
26mp/cap de locuitor recomandat de UE este o informație falsă (într-adevăr perpetuată de aprox. 10 ani de când cu reg.ver), iar evenimentele desfășurate în parcuri ar trebui să țină cont de natură (spațiu verde) dar și de natura parcurilor – în special cele istorice.
Nu știu când și cine a lucrat la acest capitol, dar toate administrațiile din țară au primit deja un ghid de bune practici pentru administraea spațiilor verzi – disponibil și aici: http://asop.org.ro/lan-net/publicatii.html
Sper ca acest capitol să fie revizuit, să nu ajungă la primari sub această formă.