Din decembrie până în martie am invitat cetățenii din Reșița, Lugoj, Arad și Timișoara să răspundă la Chestionarul Verde, prin care ne-am dorit să înțelegem ce așteptări au comunitățile urbane de la viitorul orașelor.
În cadrul proiectului Soluții Inovative pentru Orașe Verzi, UrbanizeHub a realizat o consultare publică adresată cetățenilor din Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița. Scopul acestei sondări a fost să vedem cum percep oamenii ideea de sustenabilitate la nivelul propriului oraș și cum pot stakeholderii locali sau regionali să-și fundamenteze investițiile în funcție de nevoile comunității. Totodată, am colectat propuneri din partea oamenilor despre ce și-ar dori să se întâmple pe termen scurt, mediu și lung.
Prioritizarea intervențiilor a fost pe șapte domenii, fiecare item primind o notă de la 1 la 10 și la finalizarea chestionarului s-a acordat o medie pentru fiecare subdomeniu.
Am divizat răspunsurile într-o miniserie de patru articole dedicate celor patru orașe.
Timișoara
Timișoara este polul de dezvoltare al regiunii Vest. Orașul a fost desemnat Capitala Culturală Europeană 2023, ceea ce contribuie puternic la consolidarea brandului de lider european în domeniul activităților culturale, dezvoltării sustenabile și mediu de business de excelență. Timișoara a strâns 261 de răspunsuri din partea cetățenilor.
Aproximativ 94% din cetățenii din Timișoara care au răspuns la chestionar au spus că vor să se implice în transformarea verde a orașului, fie prin acțiuni de voluntariat, fie prin schimbarea comportamentului, astfel încât să aibă un impact mai redus asupra mediului, dar să participe activ și la consultările cu privire la măsurile ce ar trebui întreprinse pentru a transforma orașul într-unul mai verde.
La nivel de implicarea cetățenilor, cea mai ridicată notă a fost 8,77 și acordată înființării unei platforme virtuale online de interacțiune sesizare probleme sau propuneri cu cetățenii. De asemenea, derularea unor programe de bugetare participativă în care cetățenii să propună și să voteze proiecte verzi care să fie implementate de către administrația locală, încurajarea și recompensarea comportamentelor ecologice ale cetățenilor și firmelor, și organizarea de consultări publice cu cetățenii pentru a găsi soluții noi pentru un oraș mai verde au primit un număr mare de voturi, cu notele 8,7, 8,64 și 8,44.
La nivel de educație, s-a votat pentru programe educative pentru copii și elevi (8,39), însă și pentru adulți (8,23). De asemenea s-a votat cu 8,36 pentru întreprinderea de măsuri de sancționare a unor comportamente care nu sunt ecologice (de exemplu taxe mari pentru cei care nu colectează separat sau care aruncă deșeuri).
La nivelul Dezvoltării Urbane Verzi, notele peste 9 le-au primit planificarea unor trasee verzi-albastre de-a lungul Begăi rol de promenadă, relaxare, precum și regenerarea urbană a cartierelor de blocuri, cu accent pe degajarea spațiilor ocupate de chioșcuri, garaje, mașini parcate neregulamentar, zone de depozitare necorespunzătoare a deșeurilor, construcții abandonate etc. Puțin sub prag, cu 8,98 și 8,97 avem și realizarea unor acțiuni reparatorii pentru cartierele neplanificate corespunzător, împreună cu acupunctura urbană, unde ne referim la intervenții minore dar de impact pentru oameni, cum ar fi un mic loc de joacă pentru copii, niște băncuțe și mese noi, un spațiu cu plante etc.
Cea mai mică notă din chestionar a fost dată de respondenți la capitolul de mobilitate urbană. La întrebarea Descurajarea deplasării cu autoturismul propriu pentru beneficiul și siguranța celorlalți utilizatori, prin măsuri coercitive (creșterea costului parcării publice și rezidențiale, creșterea impozitului pentru anumite categorii de vehicule sau restricționarea pătrunderii în anumite zone din oraș cu autovehiculul personal) nota acordată de respondenții din Timișoara a fost 6,57, asta spunând multe despre cât de mult este preferată mașina personală pentru a te deplasa în oraș.
Încurajarea transportului public, prin extinderea, optimizarea și modernizarea acestuia (achiziția de vehicule nepoluante, creșterea frecvenței, menținerea unor prețuri acceptabile la bilete etc.) a fost cea mai votată soluție de pe domeniul mobilității, cu 9,07, urmată de încurajarea deplasărilor pe jos sau cu bicicleta/trotineta, prin accesibilizarea zonelor de tranzit și promenadă și prin creșterea siguranței utilizatorilor vulnerabili și reorganizarea cartierelor după conceptul ”orice ai nevoie la 15 minute de mers pe jos” și limitarea vitezei la 30 km/h în zonele rezidențiale pentru a reduce dependența de mașină și a crește siguranța rutieră.
La nivel de Digitalizare, prioritatea Timișoarei cu 8,97 este reducerea birocrației și eliminarea timpului de așteptare al cetățenilor prin folosirea de baze de date comune de către instituții și digitalizarea unor servicii publice (se elimină cantitatea de hârtie utilizată și se elimină deplasările către instituțiile publice). Respondenții au votat pentru soluții Smart City pentru managementul traficului și încurajării utilizării transportului public sau bicicletei.
La nivel de eficiență energetică, nicio soluție nu a primit note de peste 9, probabil subiectul nefiind atât de bine comunicat în rândul publicului timișorean. Cea mai importantă opțiune pentru timișoreni este Acordarea de facilități fiscale pentru proprietarii care își reabilitează singuri clădirile, care a primit o notă de 8,75, urmată de 8,74 pentru Modernizarea iluminatului public prin crearea unui sistem inteligent și sustenabil de gestiune (dimming, LED și resurse regenerabile), după care avem cu 8,7 Realizarea de către autoritățile locale a unor facilități de producere a energiei verzi (parcuri eoliene, solare etc.) pentru alimentarea clădirilor și a echipamentelor publice precum și cu 8,51 Stimularea și facilitarea pentru producerea de energie verde la nivelul fiecărei clădiri (instalare de panouri solare, pompe de căldură etc.). Cea mai nedorită măsură de către populație a fost Branșarea /rebranșarea clădirilor la sisteme centralizate de termoficare/răcire pe bază de energie verde care a primit o notă de 7,54.
În ceea ce privește managementul deșeurilor, primele trei poziții au fost strânse din punct de vedere al voturilor. Cel mai mare scor de 8,97 l-a obținut Amenajarea unor centre unde să se poată duce deșeurile separate care nu se pot depune la punctele gospodărești sau nu pot fi preluate săptămânal din poartă în poartă (de ex. deșeuri din construcții/demolări, mobilier, electronice și electrocasnice, deșeuri textile etc.). Cu 8,92 și 8,9 avem colectarea, tratarea și reutilizarea apelor pluviale pentru sisteme de irigații, stropirea străzilor și alte utilizări, respectiv valorificarea tratării termice a deșeurilor colectate pentru a produce biogaz.
La finalul chestionarului, am invitat respondenții să ne ofere sugestii care poate nu s-au regăsit în întrebări. Acestea sunt propunerile venite din Timișoara.
Un oraș sustenabil prin:
- Întocmirea și punerea în funcțiune a unui proiect de folosire a apei geotermale în încălzirea locuințelor
- Suprataxarea exponențiala la impozitarea auto funcție de norma de poluare, respectiv de la următorul autovehicul la aceeași locație
- Organizarea locurilor de picnic, agrement si concerte în apropierea orașului, pe terenuri degradate sau abandonate, care să fie amenajate ca spatiu verde
- Amenzi pentru comportamentele non-ecologice
- Campanie de informare cu implicarea masivă mass-mediei și cetățenilor
- Înlocuirea CET Sud Colterm cu soluții verzi
- Implementarea conceptului de VIRTUAL POWER PLANT, pentru cartiere sau blocuri, o rezervă de energie ar putea ajuta la stabilizarea gridului de energie electrică și accelerarea tranziției energetice. Sisteme fotovoltaice distribuite, pe toate clădirile publice, conectate la astfel de sisteme de stocare cu acumulatori solari – posibilitate utilizare tehnologii inovative
- Variante de transport pentru cei care s-au mutat în afara orașului ca să nu mai depindă de mașină
- Conservarea Pădurii Verzi pentru protejarea plantelor și animalelor
Un oraș eficient și transparent prin:
- Reducerea aparatului administrativ
- Selecție transparentă a angajaților în instituțiile statului
- Camere video instalate în zonele de interes
- Introducerea pistelor de bicicletă din oraș pe GoogleMaps
- Dezvoltare urbanistică adecvată pentru extinderea municipiului
Un oraș verde prin:
- Plantarea unui pom oriunde e posibil
- Umbrirea tuturor parcărilor
- Evitarea defrișărilor la modernizarea drumurilor
- Transformarea în păduri de agrement cu trasee de bicicleta a pădurilor Bistra și Giroc.
- Crearea de perdele forestiere in jurul orașului, prin accesarea de fonduri europene
- Combaterea țânțarilor prin metode alternative, pentru că în prezent sunt ucise la grămadă și o mulțime de insecte folositoare
- Grădini urbane comunitare pe terenuri virane
- Programe de voluntariat pentru întreținere spațiilor verzi.
- Stațiile transportului în comun să fie prevăzute cu panou solar
- Reluarea acțiunilor care existau până acum 5 ani: „Curățenia de primăvară” și „Curățenia de toamnă”; care erau mult mai puțin costisitoare și mai puțin poluatoare decât transportul fiecăruia în parte la centrele de colectare cu tot felul de materiale
Un oraș frumos prin:
- Păstrarea patrimoniului arhitectural al clădirilor (în special din zona centrală) prin legi și reguli clare după care să fie acordate avize de construcție
- Încurajarea administratorilor de bloc de a face demersurile necesare pentru a se îngriji spațiul verde din jurul blocului
- Artă stradală
- Fântâni arteziene, apă potababilă pentru turiști
- Iluminat colorat în diverse forme (ex. flori) în piețe colorat
- Stații de autobuz moderne atrăgătoare, bănci de șezut atrăgatoare, diverse decorațiuni, flori, plante,arbusti pe lângă trotuare
- Sculpturi moderne
Un oraș funcțional prin:
- Urgentate proiectele de infrastructura rutiera si feroviara. Desfiintarea triajelor CFR din interiorul orasului și reamenajate în afara orașului în apropiere unui centru logistic
- Trotuarele nu sunt adecvate pentru a combina pietonii si bicicletele intrucat nu există educația sau legislația necesară de a responsabiliza cetățenii pentru a feri pietonii de accidente
- Transport public urban și comercial 100% electric, nepoluant.
- Spălarea mecanica a străzilor principale și secundare cu orar de mutare a mașinilor
- Scoaterea firmelor poluatoare în afara orașului
- Îndepărtarea, interzicerea și blocarea accesului mașinilor pe aleile pietonale dintre blocuri
- Amenajarea de locuri de joacă pentru copii între blocuri
- În cazul bulevardelor cu 2 benzi pe sens, acolo unde se poate plantarea unui gard viu care să delimiteze benzile de pe un sens și altul.
- Parcări supraetajate pentru a aerisi străzile
- Încurajarea înființării unui centru de birouri și magazine moderne în zona de sud a orașului Timișoara pentru a reduce traficul către Isho/Vox/Iulius Mall și, de ce nu, zona Unirii
Pe baza răspunsurilor colectate din cele patru orașe, am elaborat trei trackuri pentru concursul de soluții UrbanLab for Green Cities. Dacă sunteți din Reșița, Lugoj, Arad sau Timișoara și vreți să vă implicați pentru viitorul verde al orașului, vă invităm să vă înscrieți pe acest link.
Mai multe informații despre concurs găsiți aici și evenimentele noastre de Facebook.
Mulțumim timișorenilor, Primăriei Timișoara și partenerilor noștri pentru completarea și diseminarea Chestionarului Verde! Împreună modelăm viitorul orașelor!
Chestionarul Verde și Urban Lab for Green Cities fac parte din proiectul ”Soluții inovative pentru orașe verzi”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.
