Cum vrea Reșița să devină un oraș verde?

Din decembrie până în martie am invitat cetățenii din Reșița, Lugoj, Arad și Timișoara să răspundă la Chestionarul Verde, prin care ne-am dorit să înțelegem ce așteptări au comunitățile urbane de la viitorul orașelor.

În cadrul proiectului Soluții Inovative pentru Orașe Verzi, UrbanizeHub a realizat o consultare publică adresată cetățenilor din Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița. Scopul acestei sondări a fost să vedem cum percep oamenii ideea de sustenabilitate la nivelul propriului oraș și cum pot stakeholderii locali sau regionali să-și fundamenteze investițiile în funcție de nevoile comunității. Totodată, am colectat propuneri din partea oamenilor despre ce și-ar dori să se întâmple pe termen scurt, mediu și lung.

Prioritizarea intervențiilor a fost pe șapte domenii, fiecare item primind o notă de la 1 la 10 și la finalizarea chestionarului s-a acordat o medie pentru fiecare subdomeniu.

Am divizat răspunsurile într-o miniserie de patru articole dedicate celor patru orașe.

Reșița

Reșița este un exemplu de oraș care reușește să atragă fonduri europene și să dezvolte proiecte majore de infrastructură cu sprijin european. Totodată, orașul are o comunitate activă și cetățenii sunt tot mai vocali în ceea ce privește viitorul orașului. Am colectat 324 de răspunsuri din Reșița, primul oraș ca număr de respondenți din această consultare.

Peste 95% din cetățenii din Reșița care au răspuns la chestionar au spus că sunt dispuși să se implice în transformarea verde a orașului, fie prin acțiuni de voluntariat, fie prin schimbarea comportamentului, astfel încât să aibă un impact mai redus asupra mediului, dar să participe activ și la consultările cu privire la măsurile ce ar trebui întreprinse pentru a transforma orașul într-unul mai verde. Cea mai ridicată notă a fost acordată înființării unei platforme virtuale online de interacțiune, sesizare probleme sau propuneri cu cetățenii: 9,01. Alte priorități pentru implicarea cetățenilor au fost consultările publice pentru a găsi soluții pentru un oraș verde și bugetarea participativă unde oamenii să voteze proiectele verzi și în funcție de rezultat să fie implementate de către Primărie.

La nivel de educație, s-a votat pentru programe educative pentru copii și elevi, însă și pentru adulți. De asemenea, s-a votat pentru întreprinderea de măsuri de sancționare a unor comportamente care nu sunt ecologice (de exemplu taxe mari pentru cei care nu colectează separat sau care aruncă deșeuri).

Dezvoltarea urbană verde văzută prin ochii reșițenilor ar trebui să se refere la traseele verzi-albastre de-a lungul apelor curgătoare și lacurilor, cu rol de promenadă sau relaxare, nota 9,17. A doua poziție în top cu 9,07 este realizarea de acțiuni reparatorii în cartierele construite în comunism, unde vorbim despre noi spații verzi, trotuare, piste pentru biciclete, trasee de transport public, facilități de bază (creșe, grădinițe, școli – care să reducă nevoia de deplasare dintr-o parte în alta a municipiului). Acupunctura urbană, unde ne referim la intervenții minore dar de impact pentru oameni, cum ar fi un mic loc de joacă pentru copii, niște băncuțe și mese noi, un spațiu cu plante etc. a fost de asemenea în topul preferințelor cu 8,99.

La mobilitate urbană am înregistrat  cea mai mică notă din chestionar. Reșița a dat nota 5,71 pentru descurajarea deplasării cu autoturismul propriu. Această măsură poate fi îndeplinită prin creșterea costului parcării publice și rezidențiale, creșterea impozitului pentru anumite categorii de vehicule sau restricționarea accesului auto în anumite zone ale orașului. În top, cu 8,61, avem încurajarea transportului public prin extinderea rutelor și mdoernizarea acestuia. Pe locul doi sunt soluții inteligente pentru managementul traficului, cum ar fi senzorii sau semaforizările inteligente, unde nota acordată a fost 8,56.

Soluțiile pentru digitalizare ar trebui să reducă birocrația și să eficientizeze accesul la serviciile administrației. Respondenții din Reșița au votat pentru reducerea birocrației și eliminarea timpului de așteptare al cetățenilor prin folosirea de baze de date comune de către instituții și digitalizarea unor servicii publice (astfel se elimină cantitatea de hârtie utilizată și se elimină deplasările către instituțiile publice).

În ceea ce privește managementul deșeurilor, lucrurile au fost foarte strânse, voturile făcând diferențe foarte mici între majoritatea întrebărilor. Cea mai votată a fost cea legată de amenajarea unor centre unde să se poată duce deșeurile separate care nu se pot depune la punctele gospodărești sau nu pot fi preluate săptămânal din poartă în poartă (de ex. deșeuri din construcții/demolări, mobilier, electronice și electrocasnice, deșeuri textile etc.) Colectarea, tratarea și reutilizarea apelor pluviale pentru sisteme de irigații, stropirea străzilor și alte utilizări, a fost de asemenea preferată de respondenții reșițeni. Prevenirea risipei de alimente, prin măsuri de tip ”Banca de alimente” care colectează surplus de mâncare și îl distribuie către grupuri vulnerabile a strâns un număr impresionant de voturi. Celelalte două au atins și ele note maxime și anume Valorificarea tratării termice a deșeurilor colectate pentru a produce biogaz și Amenajarea de puncte gospodărești sub sau supraterane cu acces pe bază de card / coșuri stradale inteligente care să faciliteze colectarea selectivă a deșeurilor astfel încât în viitor să se poată implementa reduceri la tariful de colectare pentru cei care le colectează selectiv. 

La nivel de eficiență energetică, patru soluții au primit note de peste 9, ceea ce înseamnă că cetățenii le consideră extrem de importante și își doresc să le vadă realitate. Cea  mai importantă Acordarea de facilități fiscale pentru proprietarii care își reabilitează singuri clădirile a primit o notă de 9.21, urmată de 9.16 pentru Modernizarea iluminatului public prin crearea unui sistem inteligent și sustenabil de gestiune (dimming, LED și resurse regenerabile), Realizarea de către autoritățile locale a unor facilități de producere a energiei verzi (parcuri eoliene, solare etc.) pentru alimentarea clădirilor și a echipamentelor publice precum și Stimularea și facilitarea pentru producerea de energie verde la nivelul fiecărei clădiri (instalare de panouri solare, pompe de căldură etc.) au fost celelalte două soluții/propuneri care au primit notă mare din partea cetățenilor. Cea mai nedorită măsură de către populație a fost Branșarea /rebranșarea clădirilor la sisteme centralizate de termoficare/răcire pe bază de energie verde care a primit o notă de 6,54.

La finalul chestionarului, am invitat respondenții să ne ofere sugestii care poate nu s-au regăsit în întrebări. Acestea sunt propunerile venite din Reșița.

Menținerea unui oraș curat prin:

• Containere pentru colectare selectivă de deșeuri moderne
• Amendarea sau suprataxarea celor care nu respectă regelementările de selecție a gunoiului
• Centre de reciclare pentru platic și sticlă, dar și pentru uleiul de gătit
• Camere video în zonele limitrofe pentru a-i amenda pe cei care aruncă gunoiul pe domeniul public
• Ecologizarea râului Bârzava

Un oraș frumos prin:

• Parcuri florale
• Taxe mai mari pentru cei care lasă în paragină clădiri și spații comerciale
• Transformarea locurilor părăsite în spații verzi sau în locuri pentru practicarea sportului
• Integrare a localităților adiacente Reșiței în planul de dezvoltare pe termen lung și realizarea de legături (trasee velo/pietonale) cu acestea, în același timp promovând reglementări urbanistice mai stricte în aceste localități în vederea promovării turistice (Secu, Cuptoare spre exemplu) și dezvoltând programe de susținere a activităților de recreere și promovare a patrimoniului local (restaurante cu specific zonal, muzee, ateliere etc.)
• Alocarea de fonduri din partea administrației pentru refacerea țevăriei de alimentare/scurgere din oraș (în special la blocuri) și pentru curățarea/drenarea apelor din pivnițele/subsolurile blocurilor
• Crearea, montarea de mai multe bănci, mobiler urban, în locuri circulate, bulevarde străzi, scări de asociații
• Lumini solare la fiecare asociație de locatari, iluminat verde si pentru lumini pe timpul sarbatorilor de iarna,

Transparență și siguranță prin:

• Desemnarea unui reprezentant al primăriei care sa răspundă pentru fiecare cartier în parte și să țină legătură cu asociațiile de proprietari
• Limitarea vitezei la max. 5 km/h pe străzi, în interiorul cartierelor, în zonele școlare etc.

Mobilitate eficientă prin:

• Supraimpozitarea automobilelor mai vechi de 7 ani
• Introducerea unei taxe timbru verde generale pentru autoturisme, indiferent de vechime, în funcție de grad de poluare, putere cilindrica, tip motorizare etc.
• Eficientizarea ridicării autovehiculelor abandonate de pe spațiul public cât și oferirea de facilități pentru ridicarea autovehiculelor nefunctionale de pe spațiile verzi private sau concesionate
• Implementarea unui sistem de răscumpărare a mașinilor mai vechi de 15 ani și interzicerea inmatricularii mașinilor cu norma de poluare mai mica decat EURO 4 în județ
• Creare de parcări acoperite cu loc rezervat pentru o luna calendaristica, acces pe baza de card și cu un anumit număr de intrari-iesiri lunare, de ex. 8 intrari-iesiri 30 lei, 16 intrari-iesiri 100 lei, 31 intrări-ieșiri 300 lei, astfel încât să existe cost cat mai mic pentru cei care folosesc foarte puțin auto pentru a circula în oraș

Date demografice Reșița

Pe baza răspunsurilor colectate din cele patru orașe, am elaborat trei trackuri pentru concursul de soluții UrbanLab for Green Cities. Dacă sunteți din Reșița, Lugoj, Arad sau Timișoara și vreți să vă implicați pentru viitorul verde al orașului, vă invităm să vă înscrieți pe acest link.

Mai multe informații despre concurs găsiți aici și evenimentele noastre de Facebook.

Mulțumim reșițenilor, Primăriei Reșița și partenerilor noștri pentru completarea și diseminarea Chestionarului Verde! Împreună modelăm viitorul orașelor!

Chestionarul Verde și Urban Lab for Green Cities fac parte din proiectul ”Soluții inovative pentru orașe verzi”, proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020.