home Orașele Viitorului Urbanul nu trebuie să îngroape ruralul

Urbanul nu trebuie să îngroape ruralul

Dezvoltarea urbană a golit satele peste tot unde nu a existat un plan coerent pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă. Orașele nu trebuie să fie văzute ca rivali ai mediului rural, din contră, există un potențial extraordinar dacă ruralul și urbanul colaborează. Aflați din acest articol ce soluții există pentru dezvoltarea armonioasă a orașelor și satelor, care sunt trendurile internaționale și ce se întâmplă în România.

Exodul din rural către urban nu poate avea loc fără probleme. Dacă ne gândim la țările în curs de dezvoltare din Africa sau Asia putem vedea rezultatele acestei migrații necontrolate. Luăm ca studiu de caz Nairobi, capitala Kenyei. Fermierii nu aveau roade și se confruntau printre altele cu lipsa de apă pentru culturi. Și-au luat traista în spate și au mers către capitală, unde au pus niște scânduri și două bucăți de metal la margine de oraș ca să aibă unde dormi. Apoi, au mers la muncă, fie în fabrici, fie în locuri unde primeau salariul minim pe economie. Acești oameni sunt supuși riscului de a deveni victime ale traficului de oameni, locuiesc în construcții improvizate unde poluarea este la ordinea zilei, nu au acces la servicii medicale de calitate și sunt efectiv sclavi moderni, neavând altă soluție decât să își ducă traiul de zi cu zi în aceleași condiții.

Situația nu este la fel de gravă în Europa, cu toate că avem și noi un număr de oameni fără adăpost care trăiesc mai mult sau mai puțin în condiții similare. Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat în România, putem spune că am avut o rată de urbanizare foarte rapidă. Strategia comunistă foarte pe scurt avea două mari direcții: industrie și agricultură. S-a încercat modernizarea agriculturii prin inovații tehnologice ca să nu mai depindă atât de mult de resursa umana. Comuniștii aveau nevoie de resursă umană în fabrici, la oraș. Imediat s-au construit blocuri, au fost schimbate traseele unor râuri, au turnat niște asfalt și au pus câteva autobuze să ducă noii muncitori la muncă. Până în 1989, s-a atins un echilibru însemnând că jumătate din populație trăia la oraș și jumătate la sat. Totuși, acest lucru s-a văzut și se vede diferit când ne raportăm la venituri și la nivelul de trai al populației.

Cartier improvizat din Nairobi

Care sunt strategiile din alte țări pentru dezvoltarea armoniasă a mediului urban și rural?

Europa și întreaga lume s-a confruntat și se confruntă cu migrația de la sat la oraș. Procesul are loc în mod natural, din motive ce țin de economie și de creșterea nivelului de trai. Un trend internațional prin care se încearcă revitalizarea mediilor rurale este atragerea tinerilor de la oraș la sat prin diverse mijloace. Portugalia oferă 4.800€ muncitorilor din UE și nu numai ca să trăiască la sat. Este suficient cât să plătească o chirie pe an pentru o casă la sat, dar li se cere să trăiască acolo minimum un an. Irelanda promite să implementeze un plan similar și să convertească 400 de cinematografe nefolosite și săli de spectacol în spații de co-work cu internet de mare viteză. New South Wales (Australia) se concentrează pe atragerea de businessuri în zona rurală prin rambursarea a 10.000$ australieni per angajat ca să acopere costurile de relocare. Italia este un caz fericit pentru că și-a deschis porțile către refugiați în zona Siciliei. După exodul tinerilor, case întregi au fost lăsate goale, populația predominantă este cea în vârstă și nu exista o strategie coerentă pentru aceste zone rurale. Refugiații au primit un acoperiș deasupra capului și un loc pe care să îl numească acasă, aducând în același timp plus valoare pentru satele siciliene. (World Economic Forum)

Care este trendul în România?

O statistică recentă a Arabesque & Mathaus ne arată că 100.000 de români pleacă anual de la oraș la sat. Creșterea costurilor utilităților, viața tot mai scumpă la oraș și creșterea pieței imobiliare, poluarea au descurajat oamenii să mai dorească să trăiască în urban, preferând traiul liniștit la țară. În doi ani de pandemie, 250.000 de români s-au mutat la sat. Aproximativ 78.000 s-au mutat din localități mici către orașe. Dacă ne gândim la statisticile din 1990, când 28.000 se mutau de la oraș la sat și 550.000 de la sat la oraș, diferența este enormă (România Liberă).

Totuși, migrația nu rezolvă problemele adânci ale satelor din România. Cu toate că avem un număr important care plătesc taxe la bugetul local, condițiile sanitare, accesul la servicii de calitate în sănătate și educație, infrastructura și oportunitățile de dezvoltare a unui business în rural sunt reduse. Este nevoie de investiții susținute pentru a produce calitatea vieții atât la sat cât și la oraș.

O altă chestiune este că nu vedem dezvoltarea orașelor și satelor ca o situație win-win. În România, focusul s-a pus foarte mult pe dezvoltarea orașelor oarecum în detrimentul satelor. Relația orașe-sate nu trebuie înțeleasă ca o competiție, ci ca o un mod organic de colaborare.  Printre soluțiile pentru mediul rural găsim asigurarea unui transport eficient între sat și oraș, ca omul să poată să muncească sau să învețe la oraș și să trăiască în continuare la sat, fructificarea potențialului mediului rural (turism, de exemplu), atragerea nomazilor digitali în orașele mici sau sate, alocarea unor sume destinate celor care vor să își construiască o casă pasivă la sat și astfel să reducă sensibil costul de trai, dezvoltarea businessurilor viitorului către rural (energie regenerabilă, servicii de shipping, marketing etc.) și încurajarea activităților meșteșugărești tradiționale.

Cetățenii se pot implica!

Pentru că la UrbanizeHub credem în implicarea comunității pentru a rezolva problemele și a genera soluții, prezentăm în rândurile ce urmează un call al Be.Cultour pentru un hackathon concentrat pe dezvoltarea turismului în zonele rurale. O serie de zone istorice, printre care Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, sunt subiectul concursului. Tinerii sunt provocați să trimită propunei pentru soluții și/sau servicii inovative care să dezvolte ruta turistică a domnitorului care se întândinde din Nord-Estul României până în Republica Moldova. Deadline-ul este 2 mai 2022. Cele mai bune soluții selectate vor intra în programul de accelerare BeCULTOUR care, timp de patru luni, va ajuta la concretizarea soluțiilor. UrbanizeHub susține inițiativa și îi invită pe cei dornici să se implice să acceseze linkurile de mai sus pentru a afla mai multe informații.

În prezent, 55% din populația globului trăiește în orașe. Până în 2050, procentul ar putea crește la 70%. România se află în punctul în care poate să prindă din urmă Vestul la capitolul de creștere a calității vieții dacă încurajează colaborarea rural-urban, investește inteligent în dezvoltarea sustenabilă și oferă oportunități pentru oameni atât la sat cât și la oraș.




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

One thought on “Urbanul nu trebuie să îngroape ruralul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box