Poate întrebarea poate părea ciudată, dar dacă ne gândim la ritmul alert în care se schimbă societatea și la cum nevoile noastre cu privire la un spațiu public sunt într-o mișcare browniană, putem înțelege de ce un spațiu nu trebuie să fie limitat unor funcționalități. Aflați în articolul de mai jos ce principii trebuie să stea la baza unui loc gândit pentru a ne elibera creativitatea.
În ultimii ani, orașele au început să reabiliteze spațiile publice dar cele mai multe s-au făcut cu materiale necorespunzătoare, fără un concept unitar și fără prea multă atenție acordată detaliilor. Un spațiu public trebuie să fie un loc iubit de comunitate, un loc care să permită jocul, să fie cât mai flexibil și să fie completat de cei care îl utilizează. Dacă ne uităm la copii, vedem că sunt mai atrași de alei, tuneluri, zonele de sub poduri, scări și borduri când vine vorba de joacă tocmai pentru că acele locuri nu au o funcție clar stabilită. Ele permit o gamă largă de activități și dezlănțuiri ale creativității. Mai jos redăm 11 idei concepute de Project for Public Spaces prin care putem avea centre, piețe, străzi vibrante în orașele noastre.
1. Comunitatea este expertul
În fiecare cartier putem găsi pe cineva care ne poate spune povestea locului în care trăiește și, prin perspectiva sa, administrațiile publice pot să înțeleagă mai bine nevoile comunității și să conceapă proiecte care să deservească mai bine locul. Ascultați de vocea oamenilor și adaptați proiectele conform nevoilor lor!
2. Creează un loc, nu un design
Ca să privim cu alți ochi un spațiu urban, avem nevoie de elemente fizice atractive și confortabile. Dacă asta înseamnă să adaptăm zona pentru a încuraja mersul pe jos sau cu bicicleta sau să o adaptăm activităților care au loc deja acolo, de exemplu comerțul cu amănuntul, atunci trebuie să acționăm conform specificului local.
3. Caută parteneri
Instituțiile locale, școlile, muzeele, asociațiile de proprietari și alții pot să joace rolul de partener în implementarea proiectelor care sunt menite să îmbunătățească orașul. Căutați sfatul și implicarea lor pentru ca imaginea spațiului public să fie cât mai apropiată de ce își dorește majoritatea populației!
4. Observă înainte să proiectezi
O simplă aruncare de privire asupra unui spațiu ne poate spune ce funcționează bine și ce nu. Vedem oameni care folosesc un loc pentru ceea ce a fost acesta desemnat sau într-un cu totul alt mod. Astfel, putem înțelege ce lipsește sau ce activități de activare a spațiului putem introduce. Evident, este nevoie de o monitorizare pe o perioadă mai largă de timp ca o strategie eficientă să poată fi conturată.
5. Definește o viziune
Viziunea trebuie să cuprindă două aspecte fundamentale: importanța spațiului la nivelul orașului și rolul pe care îl are. Dacă pornim de la ideea că trebuie să avem un loc unde oamenii să-și poată petrece timpul liber și cu care să se mândrească vizitatorilor, atunci este foarte important să vedem cum putem face ca lucrurile să se întâmple în acest fel.
6. Începe cu ce este ușor, rapid și ieftin de implementat
Acțiunea de remodelare a zonelor publice este de un grad mare de complexitate, așadar este mult mai eficient să începem la scară mică. Niște băncuțe noi aici, niște artă publică pe acolo, poate câteva grădini comunitare și niște cafenele pot face minuni asupra modului în care vedem un spațiu. De regulă, cele mai bune spații suferă îmbunătățiri pe termen scurt care sunt mai apoi perfecționate conform dorințelor comunității.
7. Triangulează
Ce înseamnă triangularea? Este procesul prin care un stimul extern devine catalizator pentru legătura dintre oameni și spațiul cu care interacționează. De exemplu, dacă luăm o bancă, un coș de gunoi și un telefon care nu au o legătură între ele, atunci spațiul va primi o utilizare limitată. Dacă ar fi grupate lângă alte facilități, acestea vor aduce în mod natural oamenii împreună, la fel cum o sală de lectură pentru copii dintr-o bibliotecă amplasată lângă un loc de joacă și un chioșc alimentar atrage publicul tânăr.
8. „Nu se poate face”
De câte ori nu am auzit aceasta frază fie din gura unor reprezentanți ai mediului public, fie din cea a unor privați? Asta pentru că rareori au intenția de a crea locuri. Viziunile diferite ale inginerilor de trafic, operatorilor de tranzit, planificatorilor urbani și arhitecților ne arată cât de importante sunt locurile și cum spațiile iubite de comunitate pot să contribuie la depășirea obstacolelor de ordin tehnic.
9. Forma susține funcția
Comunitatea și partenerii pot contribui la proiectarea unui spațiu în funcție de nevoile pe care le au. Mai mult de atât, pot să ajute la depășirea eventualelor obstacole și să conceapă un spațiu. Cu toate că designul este foarte important, forma finală este dată de contribuția oamenilor.
10. Banii nu ar trebui să reprezinte o problemă
După ce infrastructura este pusă la punct, elementele conexe care dau funcționalitatea spațiului nu pot fi costisitoare. Dacă oamenii și partenerii sunt implicați, cum am spus la punctul precedent, costurile finale pot fi reduse simțitor.
11. Un spațiu public nu este niciodată finalizat
Poate fi greu de crezut, dar trebuie să înțelegem că locurile din orașul nostru trebuie să se adapteze nevoilor noastre, nu noi să ne adaptăm funcțiilor pe care spațiile le îndeplinesc. Un loc trebuie să ofere adaptabilitate și să permită schimbarea sa atunci când alte nevoi decât cele pentru care a fost conceput primează.
Voi ce viziune aveți pentru orașele în care trăiți? Răspundeți acestui chestionar și gândiți-vă cum ar arăta orașul perfect în viziunea voastră.
