home Comunitate, Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe ORAȘELE ROMÂNEȘTI – ÎNCOTRO? O viziune pentru 2030

ORAȘELE ROMÂNEȘTI – ÎNCOTRO? O viziune pentru 2030

Toată lumea în România este în pregătire febrilă pentru următoare perioada de programare – 2021-2027. Se fac strategii, planuri și se pregătesc proiecte. Meritul mare al fondurilor europene nu ține numai de banii gratis pe care îi primim pentru investiții cheie, ci și de concentrarea energiei națiunii pe o serie de ținte cheie. Trebuie să îi prindem din urmă pe colegii noștri din Vest, și investițiile făcute prin fonduri europene ne canalizează energiile într-o direcție clară. Acesta este un lucru bun, dar nu ar trebui să fie singurul lucru ce ne acaparează atenția și energiile.

În Îndrumar pentru Primari, noi spuneam că Prioritatea 0 a orașelor din România (și implicit a României) este întărirea sectorului privat la nivel local. Fără un sector privat puternic, un oraș nu poate să își susțină creșterea, oricât de multe investiții face în infrastructură publică. 

Un sector privat puternic este unul ce oferă locuri de muncă în domenii cu: 1) salarii medii mari; 2) potențial de susținere a creșterii salariilor pe termen mediu și lung. În domenii ca producția textilă, manufacturier sau retail, salariile sunt scăzute, iar relocarea spre alte orașe e o realitate.Pe de altă parte, în domenii cu valoare adăugată mare, precum IT-ul, salariile cresc în funcție de carența forței de muncă și productivitatea celor din sector.

Cei de la Harvard au publicat recent o bază de date foarte interesantă, Metroverse, ce estimează pentru toate orașele mari din lume cum este alcătuită economia locală (cu date culese la nivelul firmelor private). Această  baza de date permite o sumedenie de comparații și analize și este un instrument absolut genial pentru cei ce fac planificare strategică. Pentru a stimula o discuție pe marginea acestei baze de date și pentru a încuraja cât mai mulți actori din România să se gândească la importanța sectorului privat pentru dezvoltare, am hotărât să facem o mic analiză comparativă.

Am luat ca atare cele 15 orașe din România incluse în baza de date Metroverse, precum și cele 15 cele mai productive orașe din UE (mai exact, zonele metropolitane cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor, ajustat la putere de cumpărare). Din lista cu cele mai productive orașe din UE a trebuit să excludem Ingolstadt (sediul Audi) și Heilbronn (unde au puncte de lucru Porsche, Daimler, Bosch și IMB), pentru că sunt prea mici și nu au fost incluse în baza de date a Metroverse. De altfel, Ingolstadt este parte a Zonei Metropolitane Muenchen, și Heilbron este parte a Zonei Metropolitane München – ambele în topul 15 al nostru.

Performanța unui oraș ține de mulți factori, dar unul dintre factorii cei mai importanți ține de prezența la nivel local a unor sectoare cu valoare adăugată mare. Baza de date Metroverse permite o analiză a economiilor locale folosind categorii agregate (“Knowledge Clusters”) și salariile medii pe fiecare categorie. Ceea ce iese în evidență imediat, este dominația a trei sectoare cu valoare adăugată mare în toate orașele performante din UE: 1) Servicii IT și de Editare; 2) Servicii Juridice și de Administrare a Afacerilor; 3) Finanțe. În tabelul de mai jos vedeți cum stau cele mai productive orașe din UE pe aceste trei sectoare, și cum stau cele mai mari 15 orașe din România – cu mențiunea că datele pe “Finanțe” pentru orașele din România nu reflectă realitatea (ele sunt culese dar nu sunt raportate public în statisticile pe firme).

Nu o să intrăm într-o lungă discuție comparativă acum, ci vom sări direct la o analiză scurtă a fiecăruia dintre cele 15 orașe românești incluse în baza de date Metroverse, concentrându-ne pe: 1) punctele lor tari; 2) punctele lor slabe; 3) oportunități; 4) ce oraș ar putea servi ca inspirație pentru ele.

Tabel 1. Ponderea forței de muncă în sectoare cu salarii mari în cele mai productive orașe din UE și în cele mai mari orașe din România

ARAD (PIB-PPS 2018 = €33,373 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Unul dintre orașele ce a fost printre cele mai căutate de investitorii străini, cu o zonă metropolitană foarte dinamică, și investiții majore inclusiv în localități mai mici, precum Chișineu-Criș sau Zimandul Nou.

Puncte slabe: Nu are zonă metropolitană funcțională și PR destul de slab – lumea nu prea vorbește despre Arad, deși este un oraș cu economie dinamică, cu patrimoniu istoric fantastic și cu un foarte bun potențial de dezvoltare.

Oportunități: Crearea unei aglomerări urbane funcționale pe axa Arad-Timișoara (de facto, a doua zonă economică a României după București).

Oraș inspirație: Stuttgart – unul din principalele centre industriale ale Germaniei și sediul Mercedes. Chiar dacă este un hub industrial (în Stuttgart mai activează firme precum Bosch și Porsche) s-a diversificat în ultimii ani și pe servicii cu valoare adăugată mare, atrăgând firme precum IMB sau Ernst & Young. 

BACĂU (PIB-PPS 2018 = €25,084 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Polul antreprenoriatului din România, cu cel mai mare retailer român (Dedeman) și cele mai mari firme de construcții românești (UMB și Tehnostrade) cu sediu la Bacău, și cea mai mare firmă de transport română (Blue Air) cu hub de transport pe Aeroportul Bacău.

Puncte slabe: Poziție geografică nefavorabilă, calitate a vieții relativ scăzută și PR relativ slab (orașul este relativ puțin cunoscut deși sectorul privat autohton s-a mișcat foarte bine acolo).

Oportunități: Dezvoltarea infrastructurii mari, (mai ales autostrada Bacău-Brașov) și dezvoltarea unui hub aerian cargo pe Aeroportul Bacău.

Oraș inspirație: Düsseldorf – parte a zonei miniere Ruhr, este orașul din acea regiune ce a reușit să se reinventeze cel mai bine, devenind între timp al treilea cel mai important hub aerian în Germania și orașul unde își au sediul firme mari precum Metro, Peek & Cloppenburg, sau Henkel.

BRAȘOV (PIB-PPS 2018 = €28,951 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Unul din cele mai mari centre industriale din România, al doilea pol turistic după București (cu atracții pe tot parcusul anului), cu o zona metropolitană dinamică și în plină expansiune. Ghimbav, Cristian, Codlea, Hărman, Sânpetru, Predeal sau Râșnov sunt localități din Zona Metropolitană Brașov ce deja o duc foarte bine și au economie dinamică – Ghimbav și Cristian, de exemplu, stau mai bine decât multe reședințe de județ. Relație strategică cu Germania, un sistem de educație vocațională de primă-mână și poziționare geografică bună. 

Puncte slabe: Sectorul academic încă relativ slab dezvoltat, ceea ce nu permite dezvoltarea unor sectoare cu valoare adăugată bine ancorate local. Îmbătrânire a populației și un sector cultural și creativ încă slab conturat. Patrimoniu istoric minunat, dar încă nereabilitat (cum s-a întâmplat la Sibiu, Oradea, Alba Iulia, Cluj).

Oportunități: Brașovul este geografic inima României, dar odată ce se va finaliza Aeroportul Brașov, precum și autostrăzile Brașov-Ploiești, Brașov-Sibiu și Brașov-Bacău, va deveni și inima economică a țării, cu atuuri greu de combătut de alte orașe. De asemenea, ar merita dezvoltat un centru expozițional pentru a profita de atractivitatea turistică a orașului.

Oraș inspirație: München – un oraș ce are, asemenea Brașovului, câteva orașe mici super-productive în zona metropolitană, cu o bază industrială mare (este sediul BMW și MAN) dar și cu un sector al serviciilor mare (este sediul Siemens și Allianz).

BUCUREȘTI (PIB-PPS 2018 = €45,944 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Cea mai dinamică capitală europeană în ultimii 20 ani și în top 20 în UE în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Un oraș cu un sector privat foarte dinamic, ce a trecut printr-un proces de transformare fulminant. Un cost al vieții relativ scăzut ce permite orașului să atragă forță de muncă din toată țara și din afară.

Puncte slabe: O calitate a vieții mult sub potențial (cu trotuarele ocupate permanent de mașini, cu apa caldă și termică devenite un lux, și cu căpușe și șobolani ce au transformat capitala într-un mare focar de infecție), o lipsă de viziune și penurie de proiecte majore asumate de administrația locală, și o zonă metropolitană disfuncțională (periferia Bucureștiului s-a dezvoltat pe principiul dinte-pauză-lipsă-gaură-pumn-în-freză-și-șut-în-fund). Bucureștiul este ca un alergător ce câștigă cursa, dar cu bandă adezivă în loc de papuci și cu pantaloni rupți în fund. Lumea îi aplaudă realizările dar nu îl invită niciodată la petrecerea de după cursă sau la masa granzilor.

Oportunități: Bucureștiul este cel mai mare și mai dinamic oraș din regiune și va continua să domine regiunea și în anii ce urmează. Dacă va reuși o schimbare la față, a la Oradea, va deveni și unul dintre cele mai atractive centre urbane pentru expați și o metropolă globală de top.

Oraș inspirație: Londra – orice metropolă globală de top este și un centru financiar mare, iar Londra a devenit hub-ul economic al Europei. Odată cu Brexitul, multe conglomerate financiare se vor reorienta și Bucureștiul trebuie să se poziționeze strategic, pentru a deveni hub-ul financiar al regiunii.

CLUJ-NAPOCA (PIB-PPS 2018 = €45,486 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Clujul este orașul cu cea mai rapidă creștere din UE, are ponderea cea mai mare de programatori în forța de muncă între orașele din Europa, este sediul celei mai mari bănci românești, și are cea mai bună calitate a vieții între orașele din România.

Puncte slabe: Dezvoltare urbană haotică și nesustenabilă, creșterea rapidă a costului vieții și implementarea târzie a unor instrumente de planificare metropolitană.

Oportunități: Clujul este deja principalul oraș cu care România poate ieși la înaintare pe plan mondial, cu o sumedenie de inițiative notabile și cu potențial de a deveni unul dintre cele mai dinamice orașe din Europa.

Oraș inspirație: Dublin – orașul din Europa ce a trecut prin cea mai spectaculoasă transformare în ultimii ani și a știut să acceseze foarte abil piața americană și să atragă firme americane de top (Apple, Facebook, Google, Intel, Oracle). Pentru Cluj va fi vital să se racordeze în anii următori la piața americană și să dezvolte și consolideze relații cu universitățile de top și firmele inovative din SUA.

CONSTANȚA (PIB-PPS 2018 = €33,193 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Constanța are avantajul unei infrastructuri publice majore bine puse la punct, are legături economice mult mai diversificate decât celelalte orașe din România și este hub-ul turistic preferat al românilor. Are de asemenea una dintre cele mai dinamici zone metropolitane din România.

Puncte slabe: O calitate a vieții mult sub potențial; lipsa unor active ce ar permite folosirea infrastructurii turistice pe tot parcursul anului (de ex. un centru expozițional mare); lipsa unor companii majore la nivel local (dacă nu luăm în considerare Rompetrolul din Năvodari); coordonare destul de slabă pe partea turistică cu diferiții actori de pe litoral; PR destul de slăbuț.

Oportunități: Un program deștept și amplu de regenerare urbană ar putea transforma Constanța într-un oraș butic, căutat nu numai pe perioada verii. Finalizarea unei autostrăzi și a unei căi ferate modernizate de la Constanța până la granița de vest, pot transforma orașul într-unul din cele mai importante hub-uri logistice din Europa. Rezervele recent descoperite de petrol și gaz pot permite dezvoltarea unei industrii chimice mari la Constanța.

Oraș inspirație: Miami – Miami este hub-ul distracției din SUA și zona unde americanii se retrag la pensie – știe ca atare să facă bani și de pe urma tinerilor și de pe urma bătrânilor. Constanța este deja hub-ul distracției în România (dar ar crește și mai mult dacă întreaga zonă ar fi pusă la punct) și are a 3-a piața imobiliară după București și Cluj. Cu o planificarea metropolitană deșteaptă și investiții curajoase în regenerare urbană, Constanța poate deveni o destinație pentru mii de români, precum și pentru multe firme.

CRAIOVA (PIB-PPS 2018 = €29,764 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Craiova a reușit cea mai senzațională schimbare la față a oricărui oraș din România, cu un centru ce este acum bijuterie. A reușit de asemenea să atragă Ford la nivel local și a reușit să păstreze capacități industriale în sectorul feroviar și energetic.

Puncte slabe: Este unul dintre cele mai poluate orașe din țară și are un PR destul de slab (se vorbește puțin despre Craiova, atât în cercuri economice cât și în cercuri sociale, deși orașul chiar are ce vinde)

Oportunități: Craiova are un sector universitar foarte activ, deși foarte puțin cunoscut la nivel național. Există șanse mari, spunem noi, ca universitățile din Craiova să vină cu surprize plăcute în anii ce urmează, și ele ar putea pune bazele unei economii cu valoare adăugată mai mare.

Oraș inspirație: Pittsburgh – unul din puținele centre ale Americii ce a reușit să se reinventeze, proftând la maxim și de prezența la nivel local a două universități de top, Carnegie Mellon și University of Pittsburgh. Pittsburgh are în continuare o bază industrială solidă dar și un sector al serviciilor dinamic și în continuă creștere.

GALAȚI (PIB-PPS 2018 = €19,258 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Poziționare strategică pe Dunăre; parte a conurbației Galați-Brăila (cea mai mare zonă demografică după București); zone mari ce pot fi redezvoltare ușor; sistem de educație primară și secundară performant și sistem de educație terțiară cu potențial.

Puncte slabe: Lipsa infrastructurii strategice (mai ales legătură pe autostradă cu Vestul și aeroport); calitate a vieții scăzute; PR slăbuț; eșecul stabilirii unei relații de colaborare funcțională cu Brăila.

Oportunități: Jumăte din oraș este o platformă industrială neutilizată sau sub-utilizată, dar cu racord la utilități. Această platformă poate fi piatra de turnură pentru schimbarea destinului orașului. Conurbația Brăila-Galați ar putea fi un proiect de țară pentru o guvernare deșteaptă, căci aceste două orașe merită un destin mai bun decât cel curent.

Oraș inspirație: Essen – un alt oraș din zona Ruhr a Germaniei ce a reușit o transformare în ultimii ani, cu o strategie deșteaptă de conversie a fostelor platforme miniere și industriale în noi zone economice sau zone publice de amploare (de exemplu Parcul Krupp).

IAȘI (PIB-PPS 2018 = €27,485 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Hub IT cu potențial foarte mare; societate civilă activă și implicată; legături bune cu piața inovativă din America pe filiera Amazon; aproape de pepiniera de forță de muncă din Moldova, în condițiile în care toate orașele mari din România au carență de forță de muncă; sector privat dinamic și implicat activ în viața cetății.

Puncte slabe: Lipsa unei viziuni clare de viitor și a unor proiecte strategice pentru zona urbană; slabă implicare pe dimensiunea metropolitană; poziționare geografică nefavorabilă și lipsa accesului la infrastructură mare.

Oportunități: Atragerea Amazon (companie ce este pe punctul de a deveni cea mai mare companie din lume) la Iași este o lovitură ce va aduce dividende foarte mari orașului în anii ce urmează, mai ales dacă se vor exploata deștept legăturile cu piața SUA. Iulius este ca o a doua primărie în Iași, asumându-și proiecte de regenerare urbană masive, ce nu numai că au schimbat fața Iașului, dar și destinul său (întreg campusul Amazon este situat în clădiri masive de birouri construite de Iulius Group). 

Oraș inspirație: Dublin – la fel ca și în cazul Clujului, Dublin este, din punctul nostru de vedere, cea mai bună inspirație pentru Iași. Mai mult, o competiție sănătoasă între Iași și Cluj va aduce beneficii ambelor orașe.

ORADEA (PIB-PPS 2018 = €27,003 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Cea mai vizionară și mai dinamică administrație publică din România; cea mai spectaculoasă transformare a perioadei de tranziție din România; un laborator de inovare urbană unde se tot coc soluții ce îi inspiră și pe alții (aproape toate primăriile de orașe mari merg la Oradea să fure meserie); poziționare geografică strategică; cea mai bună și mai inovativă abordare pe dezvoltare metropolitană; unul din puținele orașe cu sistem propriu de parcuri industriale (în bună parte pline și în continuă expansiune) și cu agenție eficientă de dezvoltare locală.

Puncte slabe: O bază economică mai mică decât a Aradului, deși au început tranziția cu cam aceleași avantaje; puține firme în sectoare cu valoare adăugată mare; un sector universitar încă slab dezvoltat; încă deficitar pe partea culturală și creativă.

Oportunități: O administrație precum cea a Oradei și Bihorului poate da oricând lovitura prin aducerea unor firme mari ce pot schimba destinul orașului.

Oraș inspirație: Chicago – un oraș ce a crescut de la 4,000 locuitori la 4 milioane, în mai puțin de două generații, datorită unei viziuni ambițioase a unor localnici și datorită PR-ului foarte bun (cartea de Pulitzer, “Nature’s Metropolis”, povestește cum “boosterii” locali (PR-iști de pe vremea aceea) au transformat Chicago dintr-o zonă mlăștinoasă fără nici un atuu aparte, într-una din zonele cele mai atractive pentru migranți).

PITEȘTI (PIB-PPS 2018 = €18,981 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Găzduiește cel mai mare exportator din România; la o oră depărtare de București.

Puncte slabe: Legătură feroviară cu Bucureștiul de toată rușinea; calitate a vieții scăzute; PR aproape inexisten (lumea nu prea vorbește de Pitești decât în legătură cu Daci).

Oportunități: Finalizarea autostrăzii Pitești-Sibiu și o mai bună legătură pe cale ferată cu Bucureștiul și cu Vestul, poate transforma Piteștiul într-un hub industrial și logistic de importanță.

Oraș inspirație: Wolfsburg – orașul sediu al Volkswagen, cea mai mare firmă de producție automobile din lume.

PLOIEȘTI (PIB-PPS 2018 = €46,022 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Hub industrial și logistic de succes și în continuă expansiune; proximitatea față de București și poziționarea de-a lungul mai multor coridoare de transport rutier și feroviar; cel mai extins sistem de parcuri industriale din țară; zonă metropolitană foarte dinamică, cu localități foarte dezvoltate în jurul Ploieștiului – de ex. Ariceștii Rahtivani (sediul Lidl – cel mai mare retialer din România), Florești (sediul Michellin), Blejoi, Ceptura, sau Păulești, au un PIB pe cap de locuitor mai mare decât multe reședință de județ.

Puncte slabe: Calitatea scăzută a vieții; PR slăbuț și zonă puțin atractivă pentru românul de rând; ar avea nevoie de un aeroport la cât s-a investit în zonă.

Oportunități: Finalizarea autostrăzii Pitești-Sibiu și o mai bună legătură pe cale ferată cu Bucureștiul și cu Vestul, poate transforma Piteștiul într-un hub industrial și logistic în continuă creștere.

Oraș inspirație: Rotterdam – un oraș cu profil economic similar cu al Ploieștiului, la o aruncătură de băț de capitala Amsterdam, bombardat și el în Al Doilea Război Mondial și transformat în ultimii ani într-un hub economic de prim rang în lume.

SIBIU (PIB-PPS 2018 = €35,992 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Cel mai frumos oraș din România; un oraș pentru oameni și un hub industrial dinamic; hub cultural de primă mână numit de Forbes destinația anului în Europa; relație strategică cu Germania; PR bun; poziționare strategică pe cea mai importantă arteră rutieră a României.

Puncte slabe: Planificare metropolitană inexistentă, deși este mare nevoie; relativ puține firme în sectoare cu valoare adăugată crescută; sector universitar slab dezvoltat.

Oportunități: Legăturile foarte bune cu piața germană, cea mai dinamică economie din Europa, vor continua să aducă beneficii Sibiului și în anii ce urmează. Finalizarea autostrăzii Sibiu-Piteși și Sibiu-Brașov va face zona și mai atractivă pentru investitori și va încuraja consolidarea hub-ului economic Sibiu. Cultural, va deveni un punct de atracție pentru toată Europa.

Oraș inspirație:  Freiburg  – Probabil cel mai frumos oraș mediu (ca populație) din Germania, cu centru unversitar puternic și cu o paleta foarte bogată a paletelor culturale: cinematografele locale au fost premiate de mai multe ori pentru programul ambiţios pe care-l oferă. Pe lângă cinematografe mai sunt şi multe teatre şi unele orchestre şi coruri de talie internaţională.

TIMIȘOARA (PIB-PPS 2018 = €42,673 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Foarte bună calitate a vieții (unul dintre cele mai bine legate orașe din România); poziționare geografică foarte bună; foarte atractiv pentru investitori străini.

Puncte slabe: Lipsa unei viziuni clare și a unor proiecte strategice pe terme mediu și lung; planificare metropolitană inexistentă, deși este mare nevoie; eforturi eșuate în dinamizarea aglomerării Timișoara-Arad (a doua zonă economică ca importanță, după București); PR slăbuț (vin puține știri din Banat către restul țării… Reșița e mai în vogă zilele acestea).

Oportunități: Timișoara este unul din orașele cu cel mai mare potențial de a atrage expați, fiind un oraș atractiv și cu o calitate bună a vieții.

Oraș inspirație: München – deși nu este cel mai mare oraș din Germania (Berlin și Hamburg sunt mai mari) este inima economică a țării. Timișoara a fost surclasată de Cluj în ultimii ani, dar poate reveni în poll-position dacă actorii de la nivel local învață să colaboreze mai bine și dacă liderii din Banat au o viziune de dezvoltare ingeligentă.

TÂRGU MUREȘ (PIB-PPS 2018 = €35,865 / Media UE-27 2018 = €30,200)

Puncte tari: Un oraș cu o economie solidă, peste media europeană. Oraș multicultural cu un centru medical de top.

Puncte slabe: Un oraș despre care lumea nu prea vorbește – nu că nu s-ar întâmpla lucruri bune acolo, dar este pur și simplu într-un con ciudat de umbră

Oportunități: Posibilitatea de a deveni un centru medical de top dacă se fac o serie de investiții deștepte; finalizarea autostrăzii de la Târgu Mureș la Borș poate aduce oportunități suplimentare în zonă; zonă atractivă pentru studenți în medicină (Clujul și Iașiul au reușit să atragă puzderie de studenți străini în domeniul medicinii); oportunități pentru colaborare pe mai multe domeniii (inclusiv medicina) cu Clujul.

Oraș inspirație: Basel – centru medical și farmaceutic ce inovează continuu în aceste domenii.

Urmează 10 ani decisivi pentru viitorul orașelor din România și doar orașele care vor înțelege cum să se poziționeze, ca atragere de resurse umane și financiare vor câștiga această competiție între orașe. Administrația va avea un rol decisiv aici, dar și ecosistemul urban construit și parteneriatele și colaborarea. Rămâne să vedem care dintre aceste orașe își înțeleg atuurile și cum vor răspunde la următoarea perioadă financiară, ce fel de proiecte vor realiza și cum se vor poziționa la nivel de PR și comunitate. 

Foto: Basel.com, Harvard.edu, matchoffice, Nimbus, Medium, CNN




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

3 thoughts on “ORAȘELE ROMÂNEȘTI – ÎNCOTRO? O viziune pentru 2030

  1. Eu văd mai degrabă Timișoara către aspirând socio-economic către Milano. Nu sunt genul conspirationist, dar are și Timișoara niște bețe în roate de la centru…Deja disensiunile dintre orașe căpăta voințe politice și drept de veto. În Septembrie trebuia demolat și începute stadionul și polivalenta și ministrul maghiar de Bihor bineînțeles că tergiversează din câte se vorbește în cercuri, erau și primele mari proiecte de investiții ale guvernului pe agenda de zi. Cum fiecare are la mână pe cineva, și Drulă face pe surdul cu autostrada Arad-Oradea. Și tot așa.

  2. E musai să găsim altä schemă decât cea din articol. Comparatia procentelor din vest cu orasele românești ascunde sub preș proasta administrare a infrastructurii urbane, a sistematizării, a condițiilor de locuit și a educației. Ce populații coexistă în zonele metropolitane, cu ce potențial educațional? Bunăstarea nu vine doar din exterior , ci se generează și din interior.
    Succesul pentru viitor este în ordinea:
    1. Educarea maselor metropolitane paupere, până la nivelul de executanți robotici, cu înțelegerea culorilor, cifrelor, textelor și funcțiunilor. Conștientizarea metodelor de autocontrol și comunicare ierarhică.
    2. Implicarea lor in activități renumerate și taxate de stat.
    3. Modernizarea infrstructurii urbane și metropolitane, cu accent pe eficiență energeticä și sistematizare reparativă.
    4. Controlul și gestionarea poluării și a deșeurilor.
    5. Implicarea cultelor religioase în investiții, prin asocieri īntre culte cu același ax.
    6. Recladirea spiritului de comunitate și școlarizarea continuă pentru înțelegerea abordării comunitare pe principii sănătoase.
    7. Reinserția capitalului extras din economia de până în ’89.

  3. Corect. Deci el compară Londra – singura economie europeană de 1 trilion și a treia din lume după Tokyo 1,4 trilioane și New York 1,3 trilioane (4 ori cât economia României) cu Bucureștiul care se învârte pe la 50-55 de miliarde GDP. Ca să fac o comparație, luat la scară planetară, orașele românești (doar București , Timișoara, Cluj, Brașov, Constanța, Iași pot emite pretenții) ca economie sunt undeva prin play-off urile Conference League, nici măcar calificate în grupe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ten + 10 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box