Criza din Ucraina și războiul hibrid împotriva democrațiilor europene a ajuns la amenințarea închiderii robinetului de gaz. Liderii Uniunii Europene au decis să implementeze un plan prin care să reducă consumul de gaz cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023. Cum pot orașele să devină mai reziliente?
După ce Gazprom a anunțat că nu va mai putea garanta alimentarea cu gaz din cauza „circumstanțelor extraordinare”, semnalul de alarmă a fost lansat în întreaga Uniune. Chiar dacă unele state nu sunt atât de dependente de resursele rusești, ideea din spatele planului este să asigure o capacitate suficientă de depozitare pentru a preveni criza energetică.
Întrebarea este dacă o economie de 15% este suficientă. Gazul transportat prin Nord Stream 1 către Germania urmează să ajungă la 1/5 din capacitate. Autoritățile rusești folosesc defecțiunile tehnice ca pretext pentru furnizarea redusă. Totuși, invazia Ucrainiei este cauza care a generat un război hibrid cu țările europene care s-au opus ambițiilor expansioniste ale Federației Ruse. Armele lui Putin împotriva Europei sunt penuria de resurse energetice și destabilizarea economiilor. La nivel UE, statele membre și-au redus consumul de gaz cu 5% în ciuda prețurilor din ce în ce mai ridicate.
Din înțelegerea de reducere a consumul de gaz, țările insulare Irlanda, Malta și Cipru sunt exceptate pentru că rețeaua lor nu este conectată la rețeaua de gaz principală a Europei și chiar dacă ar face economia de 15% nu ar fi capabile să transporte rezervele către celelalte state ale UE. Spania se află într-o situație similară, având o capacitate de export limitată dar nefiind dependentă de gazele rusești. Țara ar putea să beneficieze de o reducere a cotei de 15% dacă reusește să exporte tot ce poate către statele partenere. Obiectivul principal este ca toate țările partenere să își umple rezervele de gaze la 85% din capacitatea totală, cele care au făcut-o deja (Germania și Italia) putând obține și ele o derogare de la cota de 15%.
Statisticile arată că 80% din consumul energetic european este produs de activitățile urbane și acest lucru face ca orașele să devină mai vulnerabile dacă se confruntă cu șocuri pe piața energetică. Acest lucru crează atât provocări cât și oportunități pentru administrațiile publice. Eindhoven (Olanda) își stimulează cetățenii să intre în cooperative energetice, obligația fiind să instaleze sursă de producție de energie regenerabilă pe care cooperativa le vinde mai departe. Profitul este direcționat atât spre micii furnizori cât și spre alte proiecte care produc energie din surse regenerabile. Veneția (Italia) a inițiat un parteneriat cu sectorul privat prin care va dezvolta un parc urban low-carbon pe insula Certosa, unde clădirile vor fi alimentate la energie electrică din surse nepoluante și la un sistem centralizat de încălzire bazat pe biomasă și solar termală. La nivel de bune practici naționale, putem da ca exemplu Timișoara, orașul care oferă facilități fiscale pentru cetățenii care instalează sisteme de încălzire solare și geotermale.
La capitolul reducere a consumului, calculele ne arată că pentru fiecare euro investit se obțin 5€ prin economisire în timpul aceluiași an. Clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie, ceea ce ne arată nevoia de a interveni preponderent în acest sector. Albertslund (Danemarca) a implementat un proiect la scară largă de modernizare a fondului de clădiri din anii 1960. Acesta a utilizat soluții prefabricate, cum ar fi ventilația cu recuperare de căldură sau colectoare solare fotovoltaice. Acestea au făcut renovarea mai ieftină și a dus la economii de consum de 23-55%. Cel mai bun curs de acțiuni este implementarea soluțiilor într-un mod în care acestea se complementează una pe alta. De exemplu, panourile solare pot fi instalate pe clădiri reabilitate și eficiente deja din punct de vedere al energiei pentru a avea și un plus de energie electrică generată.
Reziliența și tranziția verde sunt principalele direcții pe care orașele trebuie să le introducă în strategiile proprii de dezvoltare. Chiar dacă războiul din Ucraina va avea un final într-un orizont mediu spre lung de timp, schimbările de ordin climatic ne impun o modificare a modului în care percepem consumul resurselor. În procesul de mitigare a încălzirii globale, orașele vor avea un rol de leadership care le va testa capacitatea de a transforma, a inova și a crea orașe pentru oameni.
