România este prima țară care a atins deja ținta intermediară setată de Pactul Verde European de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990 (sprijinită prin pachetul ‘Fit for 55’). Mai mult, cantitatea netă a emisiilor pe cap de locuitor era în 2022 de 4.9 tone echivalent CO2, sub valoarea medie în UE, de 7.9 tone (ourworldindata.org)
- România este printre puținele țări din lume ce au reușit să crească verde – mai exact, a înregistrat și o creștere rapidă a PIB-ului, și o scădere dramatică a emisiilor de CO2. Ca atare, poate fi un model pentru multe alte țări în curs de dezvoltare.
- Proiectele de regenerare urbană integrată a cartierelor de blocuri vor fi esențiale pentru a reduce emisiile de CO2 din orașele românești
- Bucureștiul are nevoie de un plan de acțiune pentru tranziție la neutralitate climatică pe modelul planului pregătit deja de către Primăria Sectorului 2.
Știm cu toții că reducerea emisiilor cu efect de seră e o prioritate la nivel mondial. Fără eforturi majore de decarbonizare, lumea va depăși pragul de încălzire globală de 1,5°C față de era pre-industrială, ceea ce va duce la efecte catastrofale asupra oamenilor și ecosistemelor. Generând mai mult de 70% din emisiile globale de CO2, orașele au un rol esențial în accelerarea tranziției verzi. Se discută mult despre poluarea din București – însă lipsește, momentan, un inventar al emisiilor în capitală, și un plan bine închegat pentru a le reduce. Nu este însă târziu, iar contextul este unul foarte favorabil – România conduce această tranziție și orașele din România pot oferi un model la nivel european.
Următoarea țintă este atingerea neutralității climatice până în 2050, iar trei administrații locale din România (Cluj-Napoca, Suceava și Sectorul 2) și-au asumat deja, în cadrul Misiunii 100 de Orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic, accelerarea acestei tranziții și îndeplinirea obiectivului până în 2030. Mai mult, pentru a accelera această tranziție, Ministerul Cercetării, Inovației și Digitalizării și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de UEFISCDI, au lansat inițiativa M100 Mirror Mission Cities Hub, care va sprijini 10 orașe din România pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2035, în urma unui apel competitiv. Metodologia de selectare a fost publicată, iar apelul va fi deschis din 15 iunie până în 15 septembrie 2024.
Cu o dezvoltare economică accelerată, Bucureștiul merită să fie o capitală europeană și din punct de vedere al calității vieții. Iar tranziția la un oraș neutru climatic se traduce direct în calitatea vieții de zi cu zi a cetățenilor.
Care este inventarul emisiilor în orașele din România?
Identificarea surselor emisiilor de CO2, împreună cu modalitățile de măsurare și monitorizare a acestora, reprezintă un prim pas pentru a le reduce. Majoritatea orașelor din România și-au dezvoltat planuri pentru a-și inventaria și a-și reduce emisiile (PAED – Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă, PACED – Plan de Acțiune pentru Climă și Energie Durabilă). O analiză a PAED-urilor și PACED-urilor a 34 municipii reședință de județ arată că, în medie, emisiile estimate pe cap de locuitor sunt de 3 tone CO2 (fără a include emisiile din industrie). Planurile sunt elaborate de către orașe semnatare ale Convenției Primarilor privind Clima și Energia, conform metodologiei dezvoltate în cadrul acestei inițiative. Semnatarii Convenției se angajează să reducă emisiile de CO2 cu cel puțin 40% până în 2030 și să își sporească reziliența la impactul schimbărilor climatice. Pentru municipiul Cluj-Napoca au fost preluate datele din Planul de Acțiune pentru Neutralitate Climatică, acesta fiind și printre primele aprobate de către Comisia Europeană prin eticheta ‘EU Mission’.
Principalele surse de emisii pe care aceste planuri le au în vedere sunt clădirile (clădiri municipale, clădiri rezidențiale, clădiri terțiare), transportul (parc auto municipal, transport public, transport privat și comercial), și iluminatul public. În plus față de acestea, unele orașe au estimat, pe baza datelor existente, și emisiile de CO2 generate din procesul de gestionare a deșeurilor, gestionarea apelor reziduale, precum și din industrie, chiar dacă acestea din urmă nu fac obiectul planului de acțiune. În medie, emisiile aferente clădirilor reprezintă 75.5% din totalul emisiilor de CO2 estimat în planurile de acțiune analizate, urmate de cele din sectorul transport (21.2%). Alte emisii constituie 2.2% (inclusiv gestionare deșeuri, ape reziduale), urmate de emisiile generate de iluminatul public (1.1%).
Având în vedere că sectorul clădirilor reprezintă sursa principală a emisiilor, proiectele de regenerare urbană integrată vor fi esențiale, mai ales proiectele sau programele ce vizează cartierele de blocuri (unde locuiește 73% din populația urbană a României). Un exemplu concret în acest sens este dat de Cluj-Napoca, ce a obținut o finanțare de 1,5 milioane euro prin programul HORIZON pentru a pregăti tocmai un astfel de program integrat pentru cartierele de blocuri și a le transforma în cartiere neutre din punct de vedere climatic. Pentru mai multe idei și exemple de intervenții, orașele au la dispoziție un nou ghid de regenerare a cartierelor de blocuri – Sustainable Regeneration of Apartment Block Neighbourhoods. Acesta promovează o abordare integrată către un cartier cu emisii zero, rezilient și cu o calitate ridicată a vieții.
Estimarea emisiilor de gaze cu efect de seră (tone CO2e / locuitor)
Cum stă Bucureștiul? La nivelul capitalei, o estimare preliminară arată că emisiile generate de clădirile rezidențiale, transport, iluminat public și deșeuri ajung la 3.8 milioane tone CO2 / an (2.26 tone / locuitor). La acestea se mai adaugă emisiile generate de clădirile publice și cele terțiare, pentru care sunt necesare mai multe date. Aceste estimări (detaliate aici)se bazează pe datele și indicii medii de emisii disponibili (strategii sectoriale, date open source) și sunt un punct de pornire, dar nu oferă o reprezentare completă a emisiilor de CO2 ale capitalei. Se impune, deci, realizarea unui inventar detaliat care să reflecte cu precizie realitatea din capitală și pe baza căruia să fie elaborat un plan de tranziție la neutralitate climatică.
Planul pentru neutralitate climatică al Bucureștiului – o misiune pentru Primăria Generală a capitalei
Sectorul 2 face parte din cele 112 de orașe europene care și-au asumat ținta de atingere a neutralității climatice până în 2050, un demers de mare importanță. Cu toate acestea, știm că emisiile de carbon nu se opresc la limitele administrative, iar un plan de acțiune privind clima trebuie dezvoltat integrat, la nivelul capitalei, luând în considerare și dinamica zonei metropolitane. Totodată, aparatul administrativ și modul de funcționare necesită o viziune unitară la nivel de oraș, implicând toate primăriile de sector, pentru a atinge țintele propuse. Capitala nu are un PACED sau PAED, dar deține strategii și planuri municipale care promovează dezvoltarea sustenabilă, îmbunătățirea calității a aerului, a sectorului energetic și a serviciului public de salubrizare, transportului și gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, se remarcă lipsa datelor privind emisiile de CO2 și a unui plan integrat care să includă toate categoriile de surse, să implice toate părțile interesate și să stabilească, pe baza resurselor și inițiativelor existente, pașii pentru a deveni o capitală neutră din punct de vedere climatic.
Vestea bună este că există o metodologie bine pusă la punct de către Comisia Europeană, pe care au aplicat-o cu succes Sectorul 2, Cluj-Napoca și Suceava. Acest plan trebuie să includă inventarul emisiilor și proiectele majore, cu estimări privind impactul asupra reducerii emisiilor și termene clare pentru atingerea neutralității climatice (vezi structura unui astfel de plan aici) Alinierea cu metodologia Comisiei Europene este importantă pentru a asigura comparabilitatea datelor, într-un cadru coerent.
Elaborarea unui plan la nivelul întregii capitale are relevanță și din punct de vedere al responsabilităților administrative. Primăria Generală a Municipiului București (PMB) asigură un management integrat și coordonat al serviciilor publice (salubrizare, iluminat public, alimentarea cu apă și canalizare) și al mobilității urbane supervizând și colaborând cu diferitele entități implicate. De asemenea, gestionează și coordonează serviciile de alimentare centralizată cu energie termică și de îmbunătățire a eficienței energetice prin colaborarea cu diverse entități și autorități competente. Ca urmare, PMB asigură monitorizarea și optimizarea acestor servicii esențiale pentru comunitate. În același timp, primăriile de sector joacă un rol important în implementarea și gestionarea politicilor și programelor municipale la nivel de sector, cum ar fi avizarea și participarea la programele de dezvoltare, protecția mediului și conservarea patrimoniului, precum și administrarea bunurilor publice și private. În contextul dezvoltării unui plan de tranziție la neutralitate climatică, Primăria Generală a Municipiului București trebuie să coordoneze acest demers prin implicarea primăriilor de sector, actorilor relevanți și a comunității. De asemenea, PMB trebuie să servească și ca un facilitator al colaborării, schimbului de informații și bune practici între cele șase sectoare, pentru a accelera tranziția climatică.
La nivel instituțional, pentru a gestiona eficient tranziția către neutralitate climatică, este recomandată mobilizarea unei echipe dedicate în cadrul PMB, cu rolul de a coordona eforturile la nivelul celor șase sectoare, de a alinia noile proiecte cu ținta asumată, și de a monitoriza procesul de implementare. De asemenea, la nivelul fiecărui sector, este bine să existe un coordonator privind acțiunea climatică, care să mobilizeze la rândul său actorii relevanți.
În privința acțiunii climatice, responsabilitatea nu revine însă doar autorităților publice, ci e una colectivă. Formularea unui plan de acțiune climatică pentru București poate facilita formarea unei coaliții de actori incluzând mediul privat, societatea civilă, universitatea și alte entități care să conlucreze, alături de cetățeni, pentru implementarea lui.
Misiunea-oglindă M100 Mirror Mission Cities oferă un cadru extrem de valoros pentru a realiza acest plan și pentru asumarea la nivelul întregii comunități a obiectivului neutralității climatice. În acest moment, Bucureștiul are oportunitatea de a se alătura inițiativei M100, ce va oferi sprijin pentru alcătuirea unui inventar complet al emisiilor și a unui plan de acțiune pentru reducerea acestora. Capitala are toate resursele și capacitățile necesare pentru a contribui la sănătatea și bunăstarea comunității, reducând impactul negativ asupra mediului înconjurător. Tot ce mai rămâne este să răspundă provocării: o capitală verde, pentru oameni, sau o capitală a poluării?
Sursă foto cover: Străzi deschise – București, Foto credit: Adda Mihăescu/Alex Nechez
