Europa se pregătește pentru o nouă etapă, iar odată cu ea se schimbă și felul în care se definește „dezvoltarea”.
După aproape un deceniu în care prioritatea a fost neutralitatea climatică, urmează unul în care cuvântul-cheie – și direcția principală de finanțare – va fi competitivitatea.
Nu este o renunțare la agenda verde, ci o extindere a ei: Europa vrea să fie nu doar un continent sustenabil, ci și unul care contează în economia globală.
Această schimbare prinde contur la Bruxelles, odată cu viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, documentul care va stabili direcția în care vor fi orientați banii europeni în următorii ani. Noul Cadru Financiar Multianual 2028–2034 arată deja cum se vor împărți atenția și banii Europei.
Cea mai mare parte a bugetului, 44%, va merge către Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale, principalul instrument prin care Bruxelles-ul vrea să conecteze mai bine nivelul european cu realitatea locală. Urmează Fondul European pentru Competitivitate, cu 21% din buget, destinat investițiilor în inovare și tranziție economică. Asta arată că Bruxelles-ul nu vrea doar să finanțeze proiecte, ci alianțe: între guverne, autorități locale, universități, cetățeni și tot mai important – sectorul privat. În plus, Europa trece de la o viziune a sustenabilității ca simplu cost, la una a sustenabilității ca avantaj competitiv și ca oportunitate pentru cei care înțeleg schimbarea la timp.
La ceremonia Covenant of Mayors din 2025 de săptămânile trecute, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a formulat și public această nouă abordare:
„Până la sfârșitul acestui an vom prezenta o nouă Agendă Europeană pentru Orașe. Aceasta va crea o legătură directă între inițiativele voastre – contractele pentru orașe neutre climatic, planurile de energie și adaptare – și finanțarea europeană. Stabilim împreună direcția de mers. Dar voi sunteți cei care o veți aduce la viață, în felul care funcționează cel mai bine acasă.”
Până în 2030, peste o sută de orașe europene vor fi atins, integral sau parțial, obiectivele de neutralitate climatică din programul Mission for Climate-Neutral and Smart Cities. Dar ce urmează după ce țintele de mediu sunt atinse? Acolo începe adevărata competiție.
Orașele care au învățat să reducă emisii de exemplu, vor trebui acum să învețe să creeze valoare: să atragă investiții, să dezvolte industrii, să rețină talente și să genereze inovație. De la infrastructură curată la economie inteligentă, următorul pas este transformarea sustenabilității într-un avantaj competitiv. Iar „avantaj competitiv” nu este un termen de politici publice, ci unul de business. Noul cadru european pare de fapt, construit pentru a aduce mediul privat la masă. Dacă în ultimii ani universitățile, administrațiile și comunitățile civice au fost prezente și implicate în prim-planul transformării urbane, mediul privat a rămas cu mici excepții, mai degrabă spectator. Pentru mediul privat acesta este astfel momentul în care orașele devin noul teren strategic. Cine investește acum în idei, inovație și tehnologie urbană nu doar că va contribui responsabil, dar își asigură relevanță și un loc în economia care urmează.
Iar această schimbare nu este doar una de discurs; se vede deja în modul în care Europa își planifică viitorul. În noua propunere pentru Horizon Europe 2028–2034, competitivitatea și sustenabilitatea apar în aceeași ecuație. În același pilon bugetar care finanțează tranziția industrială și digitalizarea apar acum două direcții-cheie: EU Missions și New European Bauhaus. Iată, ideea că frumusețea, sustenabilitatea și incluziunea pot merge mână în mână nu mai este o utopie artistică, nepotrivită unei economii aflate încă în tranziție, ci o strategie de dezvoltare care se traduce în valoare. Viitorul mizează, așadar, pe estetica inteligentă a Noului Bauhaus European, ca pe un nou motor al competitivității.
Concluzia este clară, orașele viitorului nu vor fi doar „verzi”, ci co-create – prin colaborare între administrații, cetățeni și mediul privat. Fiecare metru pătrat construit sau reimaginat în următorul deceniu va conta, nu doar pentru reducerea emisiilor, ci pentru poziționarea într-o lume aflată în competiție globală.
Europa, la rândul ei, pare hotărâtă să parieze pe aceste orașe și pe cei care le fac posibile. Pentru că, în următorii ani, nu va mai conta doar cine este verde, ci cine știe să transforme verdele în valoare, inovație și influență reală. Acolo se măsoară adevărata competitivitate a următorului deceniu.
