Trăim vremuri interesante. Nu știm cum vom ieși din aceste vremuri, dar dacă vom reuși să ieșim cu bine, Lumea va trece printr-un proces de introspecție și schimbări profunde. Vom avea o nouă Ordine Mondială.
Prima schimbare prin care va trece lumea va fi eliminarea concentrării de prea multă putere în mâinile câtorva indivizi. Nu mai putem ajunge în situația de a avea întreaga lume în prag de război nuclear, pentru că un Putin se trezește într-o dimineață cu ambiții imperiale. Nu mai putem să avem lumea în prag de implozie economică, pentru că un Trump se trezește geniu economic și aruncă în aer relații comerciale globale clădite în mai bine de patru generații. Nu mai putem să avem o lume unde un Xi Jinping folosește platforme digitale pentru a destabiliza alte țări.
Cel mai probabil, ne vom îndrepta spre o formă de guvern mondial, gândit pe principiul Comisiei Europene, unde deciziile liderilor vor fi mult mai atent controlate de un Parlament Global și un sistem de checks and balances, iar arsenalul de arme nucleare va trebui controlat într-un mod unitar, fără ca o persoană să poată lua decizii în mod unilateral.
Cea de-a doua schimbare mondială va fi o slăbire a statelor și a noțiunii de stat. Mai toate statele sunt momentan divizate din punct de vedere ideologic, cu orașele mari și dinamice având o populație mai progresistă și cu orașele mici și zonele rurale având o populație mai conservatoare. Acest clivaj din societate va crește (mai peste tot partidele tradiționale se luptă acum cu partide extremiste) și mai devreme sau mai târziu ceva se va rupe. Deja Budapesta are mai multe în comun cu Bucureștiul decât cu Debreținul. Pactul Orașelor Libere a fost semnat în 2019 la Universitatea Central Europeană din Budapesta, între primarii Budapestei, Pragăi, Varșoviei și Bratislavei. Toți acești patru primari erau progresiști în țări cu guverne naționale autoritare.
Este foarte probabil că vom avea o creștere în importanță a orașelor, cu un număr tot mai mare de orașe cu caracter internațional, unde se vor strânge la un loc oameni de peste tot. Orașele mai mici și zonele rurale vor crea relații de dependență cu orașe majore din proximitatea lor și vor forma zone funcționale cu servicii publice similare celor oferite de către statele naționale. În România, administrațiile publice locale tind să fie mult mai performante decât administrațiile naționale, chiar dacă deci din administrația centrală îi văd pe cei din local ca având capacitate scăzută. Dacă ne uităm la datele PNRR vedem că municipii precum Clujul, Constanța, Oradea sau Iași sunt mai performante decât mai toate ministerele din România. Lugojul, cu o populație de numai 35,000 locuitori și cum 165 funcționari publici angajați la Primărie, a reușit să acceseze sume mai mari pe PNRR decât Ministerul Educației, Ministerul Mediului sau Ministerul Sănătății. Este clar că trebuie să avem o mai mare descentralizare în România și o primă măsură ar trebui să fie reforma Codului Fiscal, ce pune limite pe taxele ce pot fi aplicate de către primării (mai alex taxele pe teren, proprietăți și vehicule). Toate primăriile din țară și-ar putea crește substanțial veniturile dacă li s-ar permite să aplice un nivel de taxare mai generos.
Cea de-a treia mare schimbare prin care va trece lumea va fi o mutare masivă a relaților comerciale și sociale în lumea digitală, o scădere a puterii de taxare a statelor naționale și o creștere a puterii de taxare a orașelor. Cartea “The Sovereign Individual” este Biblia câtorva oameni economici din spatele lui Trump și explică multe din deciziile luate de administrația Trump recent. Cartea este plină de elucubrații și are o viziune apocaliptică privind viitorul omenirii, dar punctul de plecare al cărții merită o dezbatere mai largă. Autorii cărții ne spun că rolul de bază al statelor a fost și este de a oferi protecție unui grup mai mult sau mai puțin omgen de oameni (de obicei legați printr-o limbă comună). Problema, din punctul de vedere al autorilor, este că cei cu câștiguri foarte mari din societate sunt taxați mult mai mault decât protecția ce o primesc. Ca atare, aceste taxe sunt considerate a fi extorsioniste și autorii recomandă creerea unui sistem de orașe libere la nivel mondial (pe modelul Hong Kong sau Singapore), unde cetățenii cei mai abili se pot “refugia”. Autorii dau și exemplu Elveției, unde oricine poate primi rezidență dacă plătește o taxă fixă pe an (cam 50.000 franci elvețieni). Pentru această taxă, au acces la mai toate serviciile publice la care au acces și elvețienii de rând. Crearea unui sistem de “orașe libere” (autorii nu prea petrec mult timp gândindu-se la ce se întâmplă în afara acestor orașe, dar se lasă să se înțeleagă că va fi ceva de genul Hunger Games) va fi dublat de o mutare a vieții comerciale și sociale în virtual.
Cartea “Snowcrash” și seria “Ready Player One” și “Ready Player Two” vorbesc despre ideea de Metaverse și oferă o viziune destul de plauzibilă a lumii de mâine, unde ne vom petrece tot mai mult din timp într-un univers virtual. Deja avem criptomonede ce sunt folosite virtual pentru plăți internaționale, fără a trece prin sistemele bancare naționale, iar de la Covid-19 încoace, video-conferințele au devenit o realitate zilnică.
România a făcut multe mișcări deștepte în ultimii 20 ani, una dintre acestea fiind o descentralizare a administrației publice mai adâncă decât în țările din jurul nostru. Acest proces de descentralizare trebuie să continue. Nu este de mirare că cei mai apreciați oameni din administrașia publică română tind să vină disproporțional din local. Noi, la UrbanizeHub, am fost mereu avocații descentralizării, iar ca urmare a schimbărilor prin care trece lumea acum, am devenit avocați ai glocalizării.
Autor: Dan Silva, expert în dezvoltare urbană
