Au apărut estimările PIB-ului pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare) pe 2023, și România își continuă performanța fantastică din ultimii ani. Am trecut de Ungaria, Croația, Slovacia, Latvia, Grecia și Bulgaria. Dacă vom menține acest ritm, vom trece, probabil anul acesta, de Polonia și Estonia, și ne vom monta să prindem din urmă Spania. Pas cu pas, ne vom apropia de media europeană.
Orașele românești sunt deja mult mai înaintate. Dacă ne uităm de exemplu la București, este deja peste bună parte din capitalele europene (vedeți graficul de mai jos și notați și poziția din care a plecat în anul 2000). Știm cu toții că Bucureștiul arată mult mai prost decât toate capitalele detronate economic, dar asta se datorează în primul rând administraților din trecut – Bucureștiul are cea mai rapidă creștere economică între capitalele europene dar este situat și pe ultimul loc în ceea ce privește Indicele de Calitate al Administrației Publice, elaborat de Comisia Europeană.
La fel de bine stau și orașele noastre secundare. Clujul este orașul cu cea mai rapidă creștere economică în Europa și pe locul 3 în Europa Centrală și de Est în ceea ce privește performanța absolută. Este clar că nu mai suntem codașii Europei și oricâte armate de troli se vor strânge să ne spună că suntem fundul Europei, date după date ne arată că avem performanțe mai bune decât ale Tigrilor Asiatici în perioada lor de expansiune economică. Să sperăm că putem să menținem acest ritm.
Dar scopul acestui articol nu este de a face previziuni economice. Scopul articolului este de a discuta despre un alt domeniu în care România și orașele românești performează bine – și anume, sectorul verde. Da, ați auzit bine – stăm bine pe sectorul verde. Nu bine, stăm foarte bine. Dacă ne uităm la emisiile de gaze cu efect de seră, România este împreună cu Suedia top-performer în UE (vedeți graficul de mai jos). La nivel mondial suntem unul din puținele exemple de țară ce a reușit în același timp să înregistreze creștere economică și să devină mai verde, în același timp. Iar această tranziție verde nu s-a datorat numai dispariției industriilor poluatoare, ci și unor măsuri concrete luate de administrația publică română, de la investițiile ambițioase în capacitatea nucleară la încurajarea investițiilor în eolian și solar.
La nivel local, performanțele au fost de asemenea impresionante. Investițiile masive în sistemul de termoficare de la Oradea, au redus emisiile de gaze cu efect de seră în sector cu peste 70%; Brașovul, ce organizează an de an Forumul Orașelor Verzi, a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu peste 35% între 2008 și 2020; Clujul este printre primele 10 orașe din Europa cu Planul de Acțiune pe Tranziție la Neutralitate Climatică (PATNC) aprobat de către Comisia Europeană (ca parte a Misiunii “100 Orașe Neutre din Punct de Vedere Climatic până în 2030”). Între timp, atât Sectorul 2 cât și Suceava (celelalte 2 orașe din România incluse în Misiunea “100 Orașe Neutre din Punct de Vedere Climatic până în 2030”) și-au finalizat PATNC-ul și l-au trimis către aprobare Comisiei Europene – asta în condițiile în care nici un oraș din cele 5 acceptate în Misiune din Polonia, și niciunul din cele 6 din Olanda nu au trimis încă PATNC-ul lor.
Având în vedere că orașele din Misiune ce nu vor trimite un PATNC complet anul acesta au șanse mari să fie excluse din Misiune, este important ca România să facă lobby agresiv pentru a avea orașe adiționale incluse în Misiune – în condițiile în care țări cu o populație mai scăzută au mai multe orașe ca noi în misiune (de exemplu, Suedia, Olanda, Finlanda, Grecia, Belgia) sau un număr egal (Danemarca, Ungaria, Portugalia, Slovenia). O primă opțiune ar trebui s-o aibe orașele românești ce au aplicat pentru Misiune, în primul rând, sau orașe ce au pregăti deja un PATNC.
