Într-o epocă dominată de schimbări climatice, discuțiile despre importanța biodiversității în consolidarea rezilienței orașelor câștigă tot mai mult teren. Cum pot flora și fauna contribui la adaptarea la noile condiții climatice și la consolidarea sustenabilității în mediul urban? Ideea originară a unui oraș grădină a fost acela de a creea un echilibru între beneficiile orașelor și cele ale mediului rural, astfel încât astăzi se pune întrebarea dacă mai este valabil mitul conform căruia extinderea urbană distruge spațiile verzi? Orașul Grădină demonstrează că putem transforma zonele dens populate în adevărate oaze, fără a afecta structura urbană existentă.
Am explorat modalități inovatoare de a înverzi orașele din România și impactul pozitiv pe care arborii și flora îl pot avea asupra vieții comunităților urbane, cu experți precum George Cupsan, Senior Architect la IULIUS, Horia Vlasin, Profesor la USAMV Cluj-Napoca, și Samuel Stancu, Urbanist pasionat de implicarea activă a cetățenilor în dezvoltarea comunității, într-o conversație facilitată de Teodor Cătăniciu, Millennium Fellow la Atlantic Council și expert în arhitectură și urbanism. Spațiile verzi au un rol crucial în menținerea biodiversității și implicit, în sporirea rezilienței orașelor în fața schimbărilor climatice. Discutăm despre beneficiile imediate ale înverzirii, de la reducerea insulelor de căldură și filtrarea poluării aerului la crearea de spații de recreere și educație pentru înverzirea urbană.
Conceptul de oraș grădină a avut o influență semnificativă în dezvoltarea urbană și planificarea orașelor. Aceasta abordare urbanistică distinctivă, este caracterizată de o planificare integrată, dimensiuni moderate și accentul pus pe spațiile verzi și infrastructură. Definiția acestui concept include generozitatea spațiilor verzi, integrate armonios în designul urban, cu parcuri, grădini publice și spații deschise. Orașul grădină se remarcă prin mixul echilibrat de funcții, încurajând coexistența rezidențială, comercială și industrială într-un spațiu limitat. Central în această definiție este accesibilitatea facilă și opțiunile de transport sustenabil, precum rețelele de transport în comun și infrastructura prietenoasă cu pietonii și bicicliștii. În esență, orașul grădină reprezintă un mediu urban care urmărește să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor săi, oferind un cadru cu aer curat, spații sănătoase, generoase și facilități accesibile. Prin integrarea tuturor caracteristicilor, acest concept promovează o dezvoltare urbană sustenabilă și o experiență comunitară îmbunătățită.
Multe elemente ale acestui concept au fost preluate și adaptate în diverse proiecte urbane la nivel mondial, contribuind la crearea unor medii urbane mai sustenabile și plăcute. Unul dintre exemple prime și notabile este orașul Freiburg din Germania. Freiburg a devenit cunoscut pentru angajamentul său față de durabilitate și a devenit un model în materie de energie regenerabilă, transport public eficient, și planificare urbană ecologică. Orașul a adoptat o abordare holistică a dezvoltării durabile, implicând comunitatea în procesul decizional și integrând spații verzi în designul urban. Alte orașe precum Stockholm (Suedia), Portland (SUA) sau Curitiba (Brazilia) au fost, de asemenea, recunoscute pentru inițiativele lor axate pe sustenabilitate și spații verzi, influențând practicile de urbanism în întreaga lume. Este important să subliniem că acest concept de oraș verde a fost adoptat progresiv de multe orașe în diferite perioade, în funcție de contextul lor istoric, cultural și social.
Deși la nivel local multe dintre caracteristicile acestui copncept au rămas încă neadresate la nivel macro, la nivel micro se depun eforturi considerabile, atât în procesul de a schimba mentalități, cât și în învestiții care pot fi cuantificate în sute de metri pătrați sau zeci de milioane de Euro.
Contrar mitului că dezvoltarea urbană intensivă va distruge inevitabil spațiile verzi, putem găsi soluții creative și bine gândite chiar și la nivel local în spațiul românesc. În loc să privească dezvoltarea urbană și spațiile verzi ca entități antagonice, există oameni care au găsit modalități de integrare armonioasă și de schimbare semnificativă în paradigma dezvoltării spațiilor verzi îndreapte către comunitate; cât și oameni care au implicat activ comunitățile în planificarea și crearea acestor spații.
Proiectul „Bring Nature Home” din Iași, dezvoltat de UrbanizeHub, este un exemplu mic dar de success, de transformare a unei zone prin implicarea directă a comunității. Samuel Stancu a împărtășit cum au creat spații verzi în spatele blocurilor din cartierul Alexandru cel Bun din Iași. Prin intervenții concrete, au transformat o zonă neamenajată într-un loc de joacă și întâlnire pentru comunitate. Deși a fost o provocare să creeăm această comunitate, rezultatele au evidențiat importanța aducerii oamenilor împreună în aer liber. Ideea de a utiliza spațiile publice pentru a crea zone verzi accesibile poate aduce beneficii semnificative. Acest model ar putea fi implementat în proiectele viitoare de dezvoltare urbană, cu condiția stabilirii unor reguli clare privind dimensiunile, accesul public și menținerea acestor spații verzi. De asemenea, implicarea comunității în crearea și menținerea spațiilor verzi poate contribui la o dezvoltare urbană sustenabilă. Însă înainte de toate această abordare reprezintă mai ales o tranziție de la mentalitatea ’’de a cere la cea de a face’’. S.S.
Un alt exemplu este cel al ansamblurilor rezidențiale și de birouri dezvoltate de IULIUS Group care se remarcă prin grădini urbane, totalizând aproximativ 13 hectare. Aceste spații verzi nu reprezintă doar decizii estetice, ci implică investiții semnificative, reflectând angajamentul lor în a crea spații verzi de calitate, accesibile și durabile. George Cupsan, a evidențiat provocările implicate în amenajarea spațiilor verzi: este nevoie de proiectare meticuloasă și structuri supradimensionate pentru a susține spațiile verzi, însă eforturile tehnice au culminat în rezultate impresionante, cu parcuri care se integrează armonios în peisajul urban. Spre exemplu proiectul de dezvoltare al viitorului parc din Cluj Napoca care se întinde pe o suprafață de aproximativ 5 hectare, deși în faza incipientă, a implicat o strategie anticipativă în sensul că a demarat aducerea a peste 600 de arbori maturi din Italia, pregătiți pentru plantare. Îi aducem cu 2 ani înainte, tocmai pentru ca ei să aibă timp să se aclimatizeze și să ne asigurăm că supraviețuiesc condițiilor climatice din România. Sunt arbori maturi, unii au chiar 10-13 M înălțime, greutăți impresionante de 9-11 tone. Aceștia sunt depozitați într-o seră găzduită de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, asigurându-se că vor oferi umbră semnificativă încă de la inaugurare.
Biodiversitatea bogată pe care o promovează proiectele de acest fel, contribuie semnificativ la reziliența orașelor, diminuând impactul negativ al schimbărilor climatice. Pentru că spațiile verzi și parcurile nu îndeplinesc doar o funcție estetică, ci ele constituie și habitate pentru o varietate de specii care consolidează echilibrul ecologic. În cadrul proiectelor de acest fel, selecția de specii de arbori și plante nu se axează doar pe aspectul ornamentale, ci și pe caracteristicile ecologice benefice. Pe o suprafață de câțiva metri pătrați, am creat meticulos o zonă de intrare în acel loc de joacă, definind un spațiu de preambul prin intermediul designului biofilic. Mai precis, am optat pentru materiale prietenoase cu mediul și natura, folosind dale de lemn pentru pavaj, obținute din bușteni prelucrați, Am completat peisajul cu nisip, pământ și flori perene, aducând astfel un element natural și durabil în acest loc de joacă dintre blocuri. S.S.
Căutarea speciilor cu inflorescențe decorative și frunze verzi tot timpul anului este dublată de importanța acordată speciilor care contribuie la reducerea poluării și îmbunătățirea calității vieții. În plus, promovarea biodiversității include și integrarea plantelor cu proprietăți medicinale și a speciilor cu abilități remarcabile în acumularea prafului. Când vine vorba despre ghidarea dezvoltatorilor în planificarea unor proiecte de acest gen, Horia Vlasin accentuează esența selecției atente a plantelor, luând în considerare diverse criterii cheie. În primul rând,este important alegerea unor specii cu risc redus de deteriorare, având în vedere că proiectele se desfășoară în zone urbane intens frecventate. Se remarcă și importanța caracteristicilor ornamentale ale plantelor, sugerându-se selectarea speciilor cu inflorescențe decorative sau frunze verzi pe tot parcursul anului. Aceasta nu doar îmbunătățesc estetica, ci contribuie și la crearea unui mediu atrăgător și plăcut vizual, elemente esențiale care influențează pozitiv experiența comunității. H.V. În plus, se evidențiază importanța elementului de grădină asupra sănătății și calității vieții. Recomandările includ specii de plante cu capacitatea de a acumula praful și poluanții, precum și plante cu proprietăți medicinale. Aceasta reflectă abordarea cuprinzătoare a proiectelor verzi, unde estetica se îmbină armonios cu beneficiile ecologice și pentru sănătatea comunității. Referindu-se la exemplul pozitiv al proiectului care vizează platforma industrială Carbochim, unde există specii de arbori și arbuști ce îndeplinesc aceste criterii, intenția este de a recupera și reintroduce acești arbori și arbuști într-un viitor parc. Astfel, se subliniază angajamentul pentru o abordare sustenabilă și responsabilă față de mediu, reflectând principiile fundamentale ale proiectelor verzi.
În această perspectivă plantele sunt cele care iată, joacă un rol esențial în susținerea biodiversității, având potențialul de a fi integrate în mod strategic în proiecte, aducând beneficii atât pentru mediu, cât și pentru comunitate. De exemplu, zonele umede pot deveni habitate pentru diverse specii de animale și plante, contribuind semnificativ la menținerea unui echilibru ecologic.
În concluzie, extinderea spațiilor verzi în orașele din România nu se rezumă doar la o simplă necesitate, ci reprezintă o oportunitate captivantă de a crea medii urbane durabile, atrăgătoare și sănătoase. Este important de subliniat că aceaste inițiative deși esențiale, nu trebuiesc suprapuse cu conceptul amplu de „oraș grădină.” Există nuanțe subtile între cele două termeni în funcție de contextul specific sau de modul în care sunt utilizați. Spațiile verzi, cu arborii lor maturi, plantele perene și proiectele inovatoare, constituie doar un prim pas către dimensiunile mai profunde ale unui oraș grădină autentic. Astfel, în ciuda eforturilor notabile depuse la nivel local în România pentru extinderea spațiilor verzi, este important să recunoaștem că transformarea unui oraș într-un adevărat „oraș grădină” necesită o abordare mai complexă și integrată. Este un proces care implică nu doar crearea de spații verzi, ci și o transformare la nivelul mentalităților, investiții sustenabile și participarea activă a comunității în planificarea și menținerea acestor spații; spațiile verzi rămânând astfel, doar un punct de plecare în drumul către ’’orașul grădină’’.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție in videoul de mai jos:
Acest articol face parte din Campania De Comunicare pe Regenerare Urbană și Sustenabilitate gândită de UrbanizeHub și susținută de Iulius.
