Milano, orașul modei italiene dar și capitala economică a țării, este cunoscut pentru mulți dintre locuitorii săi mai degrabă ca un loc cu puțină culoare și strălucire. Clădirile fără față, culoarea întunecată a betonului de jur împrejur și ceața constantă care umbrește soarele și captează poluarea au contribuit la renumele orașului ca o metropolă gri în cele din urmă. Dar în aceste zile oamenii vorbesc despre Milano din cauza unei alte umbre, care devine rapid celălalt protagonist al paletei de culori a orașului.
Orașul ce va deveni verde, se luptă major împotriva schimbărilor climatice și iși dorește îmbunătățirea calității vieții celor 1,4 milioane de cetățeni ai săi. Autoritățile locale au anunțat planurile de a planta 3 milioane de copaci până în 2030, în ideea că creșterea nivelului de verdeață va avea un efect pozitiv asupra calității aerului și, în consecință, asupra sănătății populației.
O astfel de creștere a prezenței copacilor peste solul orașului, cu o extindere de aproximativ 30%, ar putea absorbi 5 milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an, reducând în același timp particulele mici de PM10 cu 3 000 de tone în următorii zece ani. Acest poluant este responsabil de tulburările respiratorii și a fost asociat cu riscuri mai mari de cancer: diminuarea prezenței sale în aer i-ar face mai puțin expuși la problemele de sănătate legate de aerul poluat. Probabil cel mai mare impact pe care acest proiect îl va avea este asupra temperaturii. Clima din Milano este foarte umedă, poate fi tropicală în timpul verii și, în general, temperatura poate fi de până la 6 grade Celsius mai mare decât în zonele din apropiere, orașul aflându-se la picioarele Alpilor, o barieră care oprește vânturile din nord pentru a elimina aerul poluat al metropolei.
Pentru a face față planului, va fi necesar să se planteze 25 000 de copaci noi în fiecare an pentru următorii 12 ani. Potrivit presei italiene, autoritățile orașului intenționează să creeze 20 de noi parcuri urbane, să extindă cele deja existente și să profite cât mai mult de zonele nefolosite, cum este o rețea feroviară de marfă abandonată, care va fi transformată în șapte parcuri. Copacii vor fi plantați și în mai mult de 2.000 de școli și grădini private, parcăriile vor fi reconvertite în parcuri, iar plantațiile verzi vor fi plantate pe acoperișuri plate, cu 10 milioane de metri pătrați deja potriviți pentru proiect.
În ultimii ani, orașul Milano a încercat deja să integreze mai multă verdeață în planul său de dezvoltare urbană. Numai cu câteva luni în urmă, orașul a inaugurat Biblioteca Arborilor, un parc uriaș care a înlocuit un pătrat gri în cartierul de afaceri și care găzduiește acum sute de copaci de la 19 specii diferite și mii de plante diferite.
Parcul de 3500 de metri pătrați din inima orașului il face să se aproprie de natură, după ce a fost sufocat de beton timp de multe decenii și dându-i înapoi o atmosferă mai plăcută și locuibilă.
Cu toate acestea, pasul cel mai faimos în această direcție este pădurea verticală a arhitectului Stefano Boeri, două blocuri de turnuri rezidențiale construite în 2014, care au 800 de copaci, 15.000 de plante și 4.500 de arbuști care acoperă fiecare balcon și aduc o oază de aer uneia dintre cele mai aglomerate stații ale orașului . Turnurile au atras în cartier mai mult de 20 de specii de păsări și pot absorbi 30 de tone metrice de dioxid de carbon în fiecare an.
Activitatea lui Boeri a fost extrem de reușită, iar arhitectul îl duce în alte orașe, jucând un rol important în lupta împotriva schimbărilor climatice și sprijinind ideea că și schimbările locale și minore pot avea un impact puternic în zonele urbane.
Exemplul Milano-ului a fost sursă de inspirație pentru alte orașe și este cu siguranță un pas în direcția cea bună, dar este nevoie de mult mai mult. Toamna trecută, prima conferință mondială a Organizației Mondiale a Sănătății privind poluarea aerului a subliniat rezultate deranjante. Aerul poluat ucide în fiecare an 7 milioane de persoane din întreaga lume, iar calitatea slabă reprezintă riscul major pentru sănătatea și mediul înconjurător. Orașele trebuie să devină verzi și să ofere calitatea vieții pentru cetățenii lor.
