Reziliența orașelor românești în era AI

Acum doi ani, la Oradea, lansam cartea “Orașul Românesc 4.0”, ce includea o discuție despre orașul în era post-infrastructură. Chiar dacă mai sunt mult orașe mari unde încă există străzi neasfaltate, noi am considerat că ritmul în care se dezvoltă orașele din România necesită un dialog pe prioritățile orașelor după ce își pun infrastructura de bază la punct.

Se pare că bună parte din recomandările făcute de noi în acea carte sunt mai urgente de cât anticipam atunci. Ritmul în care se dezvoltă sectorul inteligenței artificiale, precum și industriile conexe, este unul amețitor. În cartea “Superintelligence”, Nick Bostrom ne avertizează că de la instrumente de tip ChatGPT până la o super-inteligență artificială cu capacitate intelectuală mai mare decât a întregii omeniri, este o distanță îngrijător de mică.

Suntem în pragul unui salt tehnologic ce va avea un impact profund asupra omenirii – mai profund decât orice alt salt tehnologic din trecut. Nu știm încă dacă vom avea de a face cu o suprainteligență benevolă sau cu una cu intenții malefice – va fi o bună oportunitate să descoperim dacă un nivel mai mare de inteligență înseamnă și un nivel mai mare de bunătate. Ce știm însă cu certitudine este că un număr foarte mare de job-uri vor fi efectuate de către roboți și sisteme AI. Un articol ca acesta, va putea fi generat de un sistem de tip ChatGPT într-o fracțiune de secundă, și probabil cu idei mult mai bine articulate și argumentate. Nici nu avem cum să concurăm cu un sistem ce are acces, într-o fracțiune de secundă, la toată producția intelectuală a omenirii.

Asta înseamnă că vom trece, probabil, și printr-o tranziție ce va fi bulversantă și dureroasă pentru mulți. Ca atare, mai toate comunitățile ar trebui să se pregătească de pe acum pentru a deveni mai reziliente la această schimbare economică. Înșiruim mai jos câteva idei în acest sens.

1. Educarea financiară a populației. Cam 70% din bunăstarea globală vine din salariile generate de oameni în job-uri de zi cu zi, și cam 30% vine din plusvaloarea generată de capital. Mai toate scenariile arată că în câțiva ani, aproape 100% din bunăstarea globală va fi generată de roboți și sisteme AI (sau capital, în sensul economic al cuvântului). Nu știm încă ce impact va avea această tranziție asupra omului de rând, dar știm că cei ce vor investi capital din timp (de exemplu în firme de robotică, sau firme specializate în sisteme AI) vor fi mai câștigați decât cei ce nu investesc și vor rămâne dependenți numai de veniturile din salariu. Oamenii ce vor avea capital investit din timp, vor avea acel capital lucrând pentru ei – adică le va reveni o parte din plus-valoarea generată de roboți și sisteme AI.

România are o populație cu o educație financiară destul de precară. Partea bună, însă, este că elementele de bază ale educației financiare sunt ușor de asimiliat. Partea mai grea este disciplina de a urma acești pași simpli. Reducerea greutății corporale necesită numai reducerea aportului caloric și mai multă mișcare, dar volumul ridicol de cărți cu diferite strategii pentru slăbit și volumul mare de medicamente gândite pentru slăbit arată că ne lipsește, de cele mai multe ori, disciplina de a urma câțiva pași simpli pentru a atinge un scop dorit. La fel, educația financiară nu necesită altceva decât economisirea unei porțiuni a veniturilor noastre lunare, și plasarea acestor economii în diferite vehicule financiare (conturi de economii, imobiliare, obligațiuni, index funds, acțiuni), în funcție de toleranța noastră pentru risc. La fel ca în cazul unei diete, disciplina și constanța în investiții este vitală. Viorela Sfârlea a publicat un Ghid pe Educație financiară [să includem aici link la carte], ce îl recomandăm cu căldură tuturor. Administrația publică locală poate juca un rol esențial în creșterea educației financiare a populației, iar localitățile ce vor avea populația cea mai educată în domeniul financiar vor avea și o reziliență mai mare la schimbarea economică majoră ce ne bate la ușă.

 

2. Infrastructură IT de ultima generație. Cei ce investesc la bursă știu că Nvidia este momentan cea mai performantă firmă din lume. Dacă investeați 1.000 Euro în Nvidia în 2008, aveați acum 315.000 Euro. Mai toți știm Nvidia pentru că ei fac chipuri puternice, necesare atunci când folosim programe soft sau jocuri electronice ce necesită o putere de procesare mare. Aceste chipuri puternice au fost ulterior folosite pentru minarea de cripto-monede, iar acum sunt folosite pentru a permite un randament mai mare pentru sistemele AI (ce necesită procesarea unui volum foarte mare de date). Chipurile Nvidia se vând acum ca pâinea caldă, pentru că nu există alternative mai performante, și întreaga lume se armează cu infrastructură IT de ultimă generație. De exemplu, numai firma Meta are în derulare investiții de aproximativ $100 miliarde (adică o treime din PIB-ul României) în infrastructură IT de ultimă generație, pentru a se pregăti pentru noua eră AI. România are avantajul că are infrastructură de transfer a datelor foarte bună dar trebuie să ne echipăm cu infrastructură IT de ultimă generație pentru revoluția AI. Asta înseamnă chipuri ultra-performante, servere cu randament bun pe procesare unui volum mare de date, soluții pentru stocarea unui volum mare de date, și sisteme ce permite comunicarea rapidă între servere și cu cloud-ul.

La nivel concret, orașele din România trebuie să se gândească, de pe acum, să pregătească un digital twin (o copie virtuală a orașului), de preferat pentru întreaga lor zonă metropolitană. Un astfel de digital twin este vital nu numai pentru o planificare strategică și spațială mai bună, ci și pentru a pregăti terenul pentru revoluția AI. Gândiți-vă că în viitorul nu foarte îndepărtat, roboții vor putea să fie antrenați într-un astfel de digital twin (se întâmplă deja în SUA) pentru a reabilita rețeaua edilitară, pentru a reabilita străzi, sau pentru a implementa proiecte de regenerare urbană. La fel, un astfel de digital twin va fi folosit pentru a livra servicii medicale, pentru a face livrări la domiciliu, sau pentru a asigura transportul public. Orașele ce vor reuși să facă din timp astfel de copii digitale (mai ales că au la dispoziție fonduri UE substanțiale) vor fi mult mai reziliente în noua epocă AI și se vor ajusta mai ușor la noile realități economice. Elaborarea de copii digitale a orașelor vor necesa și spațiu de stocare mare și chipuri pentru procesarea unui volum mare de date și a unor diferite scenarii, și infrastructură de transmitere rapidă eficientă a datelor și comunicarea cu cloud-ul.

3. Laboratoare urbane pentru a găsi soluții pentru orașe în era AI. Cu bună parte din locuri de muncă pe cale de dispariție sau automatizare, orașele trebuie regândite de la cap la coadă. Chiar dacă încă mai sunt străzi ce trebuie asfaltate, trebuie să ne gândim de pe acum la un viitor unde poate nu vom mai face naveta zilnic la muncă (Covid ne-a obișnuit deja cu asta), unde nu vom mai fi nevoiți să mergem la supermarket să facem cumpărături, unde nevoia de spații publice de calitate va fi mai mare. Noi cei de la UrbanizeHub am folosit aceste laboratoare urbane în mai multe orașe din România, pentru a găsi soluții inovative la problemele cu care se confruntă orașele noastre. Astfel de laboratoare urbane sunt necesare și pentru gândi măsuri care să crească reziliența orașelor noastre în era AI. Trebuie să ne folosim de forța creativă a comunităților noastre, căci această forță creativă, ce vine din schimbul de idei dintre diferiți oameni, este unul din avantajele nostre comparative față de o superinteligență artificială.

Viitorul vine către noi cu o viteză amețitoare, ca un tren de mare viteză, și ține de noi să pregătim din timp o stație de oprire pentru acest tren, pentru a ne asigura că nu vom rămâne complet în urmă.




Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.