În 2021, 88% dintre cetățenii români, cu 11 puncte peste media europeană, considerau că viața lor de zi cu zi este afectată de schimbările climatice, potrivit sondajului realizat de Banca Europeană de Investiții. Prin urmare, câți la sută știu că orașele românești lucrează să ofere soluții la aceste probleme?
Cluj-Napoca este unul dintre cele zece orașe europene care au primit Eticheta Misiunii UE pentru orașele neutre climatic, alături de Sønderborg (Danemarca), Mannheim (Germania), Madrid, Valencia, Valladolid, Vitoria-Gasteiz and Zaragoza (Spania), Klagenfurt (Austria) și Stockholm (Suedia). În total sunt 100 orașe europene care fac parte din misiunea „100 de orașe inteligente și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2030”. Municipiul nu doar că și-a asumat aceste obiective, dar a fost și primul oraș din Europa care a finalizat și trimis către aprobare Planul de Neutralitate Climatică, dezvoltat în cadrul Misiunii – cu mult înaintea unor orașe europene mai mari și mai titrate. Astfel, Clujul și-a asumat să fie neutru din punct de vedere climatic și să servească drept un exemplu pentru alte orașe. Dublin (Irlanda) și Vari-Voula-Vouliagmeni (Grecia) și-au exprimat deja interesul pentru un parteneriat cu acesta cu scopul de a face schimb de bune practici în domeniul tranziției la neutralitate climatică (https://netzerocities.eu/twinning-programme/).
Orașul se remarcă la nivel național și european și prin vitalitatea sa culturală și calitatea crescută a vieții, precum și prin faptul că a avut cea mai rapidă creștere economică din Europa, potrivit datelor Eurostat. Dezvoltarea acestuia este fulminantă, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor al orașului crescând de 5,5 ori din 2000 până în 2020, și trecând peste media europeană (31.000 Euro/capita PPS – PIB pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare).
În Cluj-Napoca, tranziția către un oraș verde a început prin intermediul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca 2021-2030. Prin aceasta, municipiul și-a asumat varii obiective, printre care și decarbonizarea până în 2030. A fost primul oraș din România care să își asume acest deziderat. Astfel, țintele din SIDU au fost corelate și aliniate cu cerințele misiunii „100 de orașe neutre climatic” pentru elaborarea unui plan de investiții comprehensiv care să transforme orașul într-un „Net Zero City” până în 2030.
Portofoliul de proiecte verzi al Clujului este deja în bună parte în implementare și îi permite municipiului să devină un laborator viu de testare, implementare și extindere a soluțiilor de combatere a schimbărilor climatice. De exemplu, proiectul „Clujul Verde” care își propune să extindă și să reabiliteze 200 de hectare de zone verzi la nivel de oraș și zonă metropolitană. Prin acest proiect, sunt finalizate treptat renovarea și extinderea mai multor zone verzi, precum parcurile Est, 14 Iulie, Armătura, Feroviarilor, și multe altele. De asemenea, obiectivul orașului de a extinde zona verde este transpus și în plantarea a 100.000 de arbori, activitate inclusă în cadrul proiectelor de reabilitare și extindere a parcurilor. Un alt proiect-cheie este coridorul verde-albastru de-a lungul Someșului, care are ca scop reintegrarea râului în țesutul urban și creșterea spațiului verde.
Sursa: Simacek, https://web.facebook.com/simacekprojects?_rdc=1&_rdr
Perspectivă aeriană a coridorului verde-albastru de-a lungul Someșului
În paralel cu investițiile publice, există inițiative ale investitorilor privați care susțin obiectivele orașului. Un exemplu notabil este proiectul de reconversie a platformei Carbochim. Acest proiect cu utilizare mixtă își propune să construiască o promenadă pentru pietoni și bicicliști, alături de o nouă grădină urbană. De asemenea, va echipa toate clădirile cu acoperișuri verzi, aducând beneficii suplimentare zonei, care momentan este una din cele mai semnificative insule de căldură din Cluj, cu temperatura medie în zonă ajungând la 4 grade Celsius peste media orașului. Malul Someșului, care traversează zona, va fi transformat într-un spațiu public de promenadă, relaxare și activitate fizică.
Sursa: IULIUS
Perspectivă aeriană actuală a Platformei Carbochim, alături de o reprezentare vizuală a propunerii de transformare a acestui sit.
Cluj-Napoca nu este singur în această tranziție către neutralitate climatică. Mai multe orașe din România își asumă acest obiectiv ambițios. De exemplu, alte două orașe fac parte din misiunea europeană „100 de orașe neutre climatic”: București, prin Sector 2, și Suceava, ambele fiind în proces de pregătire a planului de tranziție către neutralitate climatică.
În paralel, 9 orașe românești au adoptat o abordare similară și își asumă public că vor implementa proiecte sustenabile pentru comunitate. Acestea fac parte din Alianța Orașelor Verzi, creată de ONG-ul Urbanize Hub. Orașele membre sunt Arad, Brașov, Buzău, Câmpulung Muscel, Darabani, Lugoj, Reșița, Timișoara și Sectorul 6. Alianța încurajează cât mai multe orașe să se alăture acestui efort de a crea un viitor urban mai sustenabil și să își asume public obiectivele de a reduce emisiile de carbon.
Într-un context mai larg, dezvoltarea sustenabilă a mediului urban este ghidată de multiple documente cheie la nivel global, precum Acordul de la Paris, care își propune să reducă amprenta tuturor activităților umane asupra mediului până în 2050. La nivelul Uniunii Europene există multiple angajamente care se aliniază cu cele globale și urmăresc să răspundă provocărilor curente. De exemplu, pachetul de măsuri al Uniunii Europene „Fit-for-55 (Pregătiți pentru 55)” își propune reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale tuturor țărilor membre cu cel puțin 55% față de 1990 sau „Pactul Verde European” care stabilește obiectivele ambițioase ale tranziției verzi în UE. Merită subliniat că România a îmbrățișat toate aceste angajamente globale și europene, iar rezultatele au început să se vadă. În 2020, România a devenit lider în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece a reușit să atingă cu 10 ani mai devreme ținta Uniunii Europene „Fit-for-55” de a reduce cu peste 55% emisiile de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990. La nivelul UE, se speră ca această țintă să fie realizată în 2030.
Într-o lume afectată de schimbările climatice și provocări multiple, tot mai multe orașe adoptă măsuri pentru a atinge neutralitatea climatică, reducând puternic emisiile de carbon și îmbunătățind astfel în mod palpabil calitatea vieții. Instrumentele sunt multiple și bine cunoscute – de la acțiuni de educație și conștientizare la măsuri pentru optimizarea consumului energetic al clădirilor, asigurarea unui transport public de calitate, sau extinderea spațiilor verzi și a infrastructurii pentru biciclete și pietoni. Însă atunci când acestea sunt transpuse în ținte concrete de reducere a emisiilor ca parte a unui plan cu rol integrator, iar comunitatea este mobilizată în jurul acestui scop comun, undeva în acest proces are loc o schimbare semnificativă. Are loc o schimbare de la parte, la întreg, de la individualism la comunitate și de la o deplângere resemnată a decalajelor, la orașe și regiuni care dau tonul la nivel european.
Să avem cât mai multe astfel de modele în anii următori!
Sursă foto cover: Primăria Cluj-Napoca
