Știați că cea mai mare cantitate de deșeuri din România provine din mâncare? Anual, România produce cca 1,5 mil tone de deșeuri alimentare. La nivel mondial, cca 1,6 miliarde de tone de mâncare ajung deșeuri anual. În Europa 88 milioane tone anual. Paradoxal, 800 milioane de oameni din jurul lumii suferă de foamete. Risipa alimentară nu este doar o problemă sociologică. Este și o sursă masivă de poluare, producând emisii de gaze cu efect de seră, eroziuni ale solului, poluarea apelor, pierderi ale biodiversității, iar lista cu efecte negative poate continua.
Cu siguranță lupta împotrivă risipei alimentare este un act de curaj și o luptă îndrăzneață, dacă ne gândim și numai la normele sanitare. Cu toate astea, cetățeni proactivi de pretutindeni s-au implicat în a reduce volumul de deșeuri organice.
La nivel administrativ, țări precum Italia sau Franța, obligă legislativ supermarketurile să își doneze resturile comestibile. Tot mai multe orașe mari introduc colectarea selectivă a deșeurilor alimentare. Milano, San Francisco au făcut din această activitate o obișnuință, iar Rotterdam o duce chiar mai departe, transformând tot mai multe cantități în biogaz și compost.
Venind din inițiative private, găsim multe abordări interesante, innovative. Dar să ne concentrăm asupra câtorva.
FoodCloud
FoodCloud funcționează în Irlanda și Marea Britanie. Aplicația facilitează legătura dintre industria alimentară și asociațiile caritabile, pentru a face transferul de surplus alimentar. De la ferme la distribuitori, toată industria este implicată, ca mâncarea să ajungă la persoanele nevoiașe. Compania are o politică strictă în ceea ce privește alimentele colectate, nu acceptă produse appropriate de termenul de expirare și oferă 100% transparență în ce privește trasabilitatea. În Irlanda o persoană din 10 suferă de foamete. FoodCloud combate această problemă, punând în mișcare 28 de mese în fiecare minut și salvând aprox. 15 milioane de mese annual. Preț de 5 ani au salvat 35,6 tone de CO2.
Depozitul Food Cloud
No food wasted
No food wasted cartează produsele ce se află aproape de termenul de expirare și locul de unde pot fi cumpărate, fie ele supermarketuri sau restaurante. De obicei acestea se află la reduceri considerabile, ceea ce le face atractive pentru consumatori. În acest fel și vânzătorii pot reduce din pierderile de costuri pe care le au datorită produselor aruncate. De asemenea, aplicația poate afișa toate discounturile oferite de o companie anume.
Aplicația No Food Wasted
Too Good To Go
Too Good To Go este probabil una din cele mai extinsă platformă de acest fel. Activă deja în nouă țări europene, pune în contact producătorii cu consumatorii. Companiile partenere, în funcție de media cantității de alimente aruncate zilnic, oferă un număr fix de “pachete magice” ce pot fi cumpărate. Prețul este stabilit de fiecare companie după bunul plac, însă este fix, iar aplicația afișează valoarea pachetului totodată cu prețul oferit prin intermediul aplicației. Conținutul acestora variază de la o zi la alta, în funcție de risipa din ziua respectivă și nu este afișat. Cu toate că este descoperit doar în momentul achiziției, pachetele sunt atractive, reducerile fiind considerabile.
Aplicația Too Good To Go
Winnow
Winnow taie răul din rădăcină, țintind spre prevenție. Soluțiile lor oferă sprijin producătorilor de alimente și a celor care oferă servicii, în reducerea excesului de produse. În prezent aceștia se extind și spre uzul domestic. Aplicația a fost testate de 6 familii în timpul campaniei “Aruncă mai puțin, economisește mai mult”, care au reușit să reducă risipa alimentară cu ~68%.
Device-ul Winnow
Foodsharing
Foodsharing este una din puținele inițiative care implică și persoanele fizice, împreună cu companiile. Este o platformă de “sharing”, cu peste 200.000 de utilizatori, preponderant din Austria, Germania și Elveția. Toate părțile implicate lucrează voluntar, iar platformă este tip “open source”. Pe hartă sunt cartate punctele de fair-sharing și oferte cu produse specifice, oferite de persoane fizice. Punctele de fair-sharing sunt aflate în spații publice, de la biserici la supermarketuri, dedicate strict inițiativei, unde oricine poate lăsa sau lua alimente, respectând regulile Foodsharing.
România, noi pe când?
Andreea Alexandra Florea este o tânără arhitectă, militantă a echilibrului dintre natură și mediul construit și susținătoare a interacțiunii sociale. A studiat arhitectura și urbanismul la Timișoara și în Germania, activând în țară și în Austria. Membru al asociației Planeta Petrila, are o slăbiciunea pentru patrimoniul industrial. Susține abordarea participativă a proiectelor și implicarea în egală măsură a proceselor bottom-up și top-down.
Surse: Foodsharing,
