Doi tineri ieșeni, premiați de Ambasada Olandei și Iulius Grup pentru felul în care vor să rezolve problema ambroziei cu ajutorul tehnologiei – Soluții inovatoare găsite la Hackatonul UrbanizeHub de la Iași
Când vorbim despre Smart City ne gândim adesea la tehnologiile de ultimă generație care ne fac viața mai bună. Însă termenul, atât de des folosit azi, are mai puțină legătură cu inteligența artificială – el este, de fapt, strâns legat de inteligența naturală. Un oraș inteligent are capacitatea de a atrage și de a păstra talente care pot să vină cu rezolvări la problemele pe care le au locuitorii săi, cultivă inteligența și o îndreaptă înspre crearea de soluții. Să luăm de pildă cazul dezvoltării comunitare participative – la baza ei stau atât resurse academice, cât și gândire practică, atât putere de abstractizare, cât și multă inteligență emoțională.
Problemele cu care se confruntă orașele României astăzi au nevoie de abordări inovatoare. Pentru a ajunge la ele, trebuie să creezi un context propice în care să aduci împreună oameni inteligenți și să îi stimulezi să se gândească la teme cu impact major asupra binelui comun. Este filosofia din spatele hackatoanelor pe care UrbanizeHub le organizează în orașele României, unde tinerii care participă vin cu idei inovatoare, care se pot transforma în soluții concrete. Însă misiunea mai mare a acestor evenimente este să contribuie la crearea climatului necesar pentru o dezvoltare urbană care să răspundă nevoilor oamenilor din secolul 21.
Luna trecută, UrbanizeHub a organizat la Iași un Hackaton de Inovare Urbană, în timpul căruia i-a provocat pe participanți să găsească, împreună cu mentorii, soluții pentru probleme din trei domenii – Climă&Mediu, Mobilitate și Digitalizare. I-am întâlnit acolo pe Ștefana și Ionel Aungurencei, doi tineri masteranzi în Inovare și Antreprenoriat, care studiază la facultatea de Design Industrial și Managementul Afacerilor de la Universitatea Tehnică din Iași. Pasionați de felul în care poate fi aplicat Internet of Things în agricultură, cei doi s-au decis să-și folosească priceperea pentru a rezolva o problemă des întâlnită în orașele României – prezența, pe suprafețe mari, a ambroziei, o plantă care provoacă alergii serioase.
„Algoritmul integrat al dronelor poate recunoaște, dar și analiza stadiul de evoluție al ambroziei”
Până de curând, Ștefana a lucrat într-o multinațională și a văzut câte neplăceri aveau câțiva dintre colegii săi din cauza alergiei la ambrozie. „Li se înroșeau ochiii, le curgea nasul, strănutau. Pentru că trăim în plină pandemie de COVID, toată lumea simțea nevoia să se îndepărteze doi metri de ei și a fost destul de greu să explice că ei sunt de fapt alergici”, povestește Ștefana. Nu erau singurele cunoștințe de-ale lor care sufereau de pe urma alergiei la ambrozie.
Mai mult de atât, chiar când cei doi soți s-au mutat la casă au descoperit că planta creștea nestingherită chiar pe propriul lor teren. La Hackatonul de Inovare Urbană, Ștefana și Ionel Aungurencei au dezvoltat, împreună cu coechipierii lor de la NAMBRO, o soluției de identificare și monitorizare a ambroziei cu ajutorul dronelor.
O aplicație care îi ajută pe utilizatori să recunoască ambrozia
„Practic este vorba de procesarea imaginilor cu ajutorul Python și Machine Learning. Drona respectivă filmează și poate să-și dea seama dacă respectiva plantă este sau nu ambrozie. Algoritmul integrat al dronelor poate recunoaște, dar și analiza stadiul de evoluție al plantelor, făcând posibilă conturarea unor potențiale zone afectate de ambrozie, dar și prevenirea extinderii acesteia. Soluția poate fi replicată și adaptată cu ușurință în zonele afectate de ambrozie, venind în ajutorul autorităților competente, dar și al companiilor private”, explică Ștefana. Mai mult decât atât, Ștefana și Ionel se gândesc la dezvoltarea unei aplicații de mobil, care să îi ajute pe oameni să recunoască mai ușor ambrozia. „Nu toată lumea știe exact cum arată ambrozia, iar aplicația le poate spune dacă au în față o astfel de plantă sau nu”, adaugă ea.
Participarea la Hackatonul de Inovare Urbană i-a stimulat să facă conexiunea între o problemă pe care o sesizaseră, ambrozia, și domeniul în care s-au specializat, agricultura smart, rezultatul fiind o soluție inovatoare la o problemă urbană. Soluția lor a fost premiată de Ambasada Olandei, care a susținut evenimentul, alături de Iulius și Microsoft.
În prezent, Ștefana și Ionel dezvoltă o serie de soluții care să ușureze munca fermierilor și care să-i ajute să facă agricultură performantă. „Cu ajutorul senzorilor, măsurăm diferiți indicatori din ser, precum temperatura și umiditatea și vedem dacă putem să facem ceva suplimentar: dacă putem să pornim irigația, să pornim un ventilator sau să deschidem un geam, sau dacă trebuie să alertăm fermierul, pentru că s-a rupt un furtun și în timp foarte scurt plantele mor”, explică Ionel. Cei doi masteranzi speră să ajungă să producă pentru fermierii români dispozitive care permit astfel de automatizări și care sunt în prezent importante.
Hackatonul de la Iași s-a desfășurat în format hibrid, dar, deși puteau participa și online, Ștefan și Ionel au preferat să fie prezenți fizic, mai ales pentru partea de networking și brainstorming.
Aplicații pentru un oraș mai accesibil și mai curat
La secțiunea mobilitate urbană & Spații publice, o altă echipă, Mobility Squad a încercat să rezolve problema accesului precar la locurile de muncă, dotări și facilități din zona Bucium. SoluțiaMobility Squad presupune reconfigurarea tramei stradale prin crearea unei benzi reversibile și a unei benzi dedicate transportului public. Implementarea soluției va crește gradul de utilizare a transportului public și accesibilitate a zonei, precum și calitatea vieții. Cei trei membri ai echipei au propus și câteva măsuri complementare precum modernizarea stațiilor de autobuz, optimizarea traseelor, construirea unor noi rute alternative, facilitarea transportului de elevi prin sistemul „door to door”. Acestea urmăresc decongestionarea traficului în zona Bucium, creșterea rentabilității transportului public, dar și a siguranței elevilor.
La categoria soluții digitale pentru orașul de mâine, echipa WasteLeaf a vrut să rezolve problema ecologică provocată de deșeurile aruncate în zone neamenajate. Soluția – o aplicație ce integrează o componentă de social-media, care permite raportarea zonelor cu deșeuri și îndrumă utilizatorii spre colectarea acestora. Implementarea ei poate crea un mediu de comunicare și organizare a persoanelor pro-active și preocupate de ecologie, urmărind colectarea deșeurilor din zonele raportate de aceștia. Utilizatorii pot posta atât imagini, cât și locația identificată ca fiind poluată, iar membrii activi pot colabora pentru ecologizarea zonei. Se dorește astfel crearea unei comunități responsabile și creșterea nivelului de conștientizare a populației cu privire la problemele de mediu.
Toate cele trei soluții au fost premiate de Ambasada Olandei.
Cum vă puteți înscrie la următorul Hackaton de Inovare Urbană
Următorul hackaton organizat de UrbanizeHub va avea loc la Brașov. Este vorba despre Urban Innovation Hackathon, care se va desfășura pe 23-24 octombrie, în continuarea evenimentului Urban Talks, care va avea loc pe 22 octombrie, la care vor participa speakeri internaționali de prestigiu, reprezentanții unor mari companii din domeniul tehnologiei dar și ai administrației publice locale.
Hackathonul, cu premii de până la 3.000 de euro, îi provoacă pe participanți să vină cu cea mai bună idee de start-up pe urmatoarele tematici:
Până de curând, Ștefana a lucrat într-o multinațională și a văzut câte neplăceri aveau câțiva dintre colegii săi din cauza alergiei la ambrozie. „Li se înroșeau ochiii, le curgea nasul, strănutau. Pentru că trăim în plină pandemie de COVID, toată lumea simțea nevoia să se îndepărteze doi metri de ei și a fost destul de greu să explice că ei sunt de fapt alergici”, povestește Ștefana. Nu erau singurele cunoștințe de-ale lor care sufereau de pe urma alergiei la ambrozie.
