home Comunitate, Orașe Verzi, Politici Urbane & Guvernanță Bucureștiul rezilient: cum putem evita o catastrofă

Bucureștiul rezilient: cum putem evita o catastrofă

Bucureștiul este situat într-o zonă pentru care prognozele climatologilor indică o încălzire puternică în următoarele decenii, cu până la 6 grade Celsius temperatură medie, în special vara, la finalul secolului. Actualmente, Bucureștiul are o temperatură medie de 31°C în lunile iulie și august. O medie prognozată de 32,5°C la orizontul anilor 2030 și de 37°C la final de secol va aduce cu sine o serie de probleme grave, care pun în pericol viața umană.

Prognozele Agenției Europene de Mediu pentru București arată peste 50 de zile cu temperaturi de >35C pe an după 2070

Având în vedere că aceasta este temperatura medie, ne putem aștepta la săptămâni în care maxima zilnică trece de 40°C zile la rând, iar pe timpul nopții temperaturile depășesc 25°C, ceea ce va duce nu doar la un disconfort sporit, ci și la zeci de mii de decese pe an din cauza caniculei. Deși aceste prognoze par a fi pentru o perioadă îndepărtată, efectele încălzirii globale se resimt chiar acum, iar măsurile trebuie luate din timp dacă vrem să prevenim niște catastrofe cu costuri mult mai mici decât cele necesare îndepărtării efectelor acestora.

Cum va trebui să se adapteze Bucureștiul la noile realități climatice

Orașul va trebui să-și schimbe ritmul pentru a se adapta la un climat mult mai cald, în condițiile în care nu poate exclude valurile de frig extrem pe timpul iernii cauzate de fenomenul divizării vortexului polar (la rândul său, un efect al încălzirii climei). Efectele financiare vor fi drastice: de la factura la energie mult mai mare pe timpul verii, la apariția tot mai deasă a fenomenelor extreme de genul poleiului care a distrus sute de copaci în iarna lui 2018.

Aceste fenomene extreme nu sunt o noutate pentru zona Bucureștiului, dar specialiștii se așteaptă ca frecvența acestora să crească. Una este să ai o furtună majoră pe secol, cu efecte devastatoare asupra vieții umane, naturii și infrastructurii, alta este ca astfel de furtuni să aibă loc la fiecare două-trei decenii sau chiar mai des, la câțiva ani distanță.

Îndesirea fenomenelor extreme poate duce la costuri uriașe, fără ca orașul să mai aibă timpul necesar să-și revină complet de pe urma acestora. În plus, dacă furtunile majore atrag atenția mass-media, există tendințe pe termen mediu și lung care sunt la fel de periculoase, dar trec mai degrabă neobservate.

Se va schimba foarte rapid, la nivel de decenii, și distribuția faunei și florei – deja avem specii de insecte care erau întâlnite până acum în spațiul mediteranean, unele dintre ele purtătoare de virusuri periculoase.

Anii cu secete prelungite pot duce la incendii masive în pădurile care împrejmuiesc orașul, similar cu cele care au avut loc lângă Berlin în 2018. Dar seceta prelungită duce și la schimbări în pânza freatică, precum și în sursele de apă de care se folosesc cele două milioane de locuitori ai Capitalei.

În plus, poluarea aerului este o problemă acută în București, cu zone în care emisiile de microparticule cancerigene depășesc de șase-șapte ori valorile admise. De asemenea, suprafețele betonate extinse și prăfuite, poluarea Dâmboviței și a pădurilor adiacente orașului, precum și  prezența gropilor de gunoi în aer liber duc la o calitate scăzută a vieții. Bucureștiul are nevoie de măsuri urgente în toate aceste privințe dacă vrea să devină cu adevărat o capitală europeană.

În acest context, edilii nu mai pot continua în stilul business as usual, pentru că amânarea unor măsuri care trebuie luate astăzi va duce la pierderi de vieți omenești, precum și la o diminuare drastică a nivelului de trai. Acest lucru va determina un exod al populației spre alte zone mai primitoare, în special a locurilor de muncă cu înaltă calificare, o sursă majoră de venituri pentru bugetul local.

Evident, arsenalul de măsuri necesare este prea vast pentru un articol de sinteză. Dar iată câteva măsuri care se pot lua imediat pentru a combate rapid și ieftin efectele poluării și încălzirii climatice.

Elemente care afectează puternic starea de sănătate în mediul urban

  1. Poluarea aerului

Poluarea aerului omoară de 10 ori mai mulţi români decât accidentele rutiere. Conform Health Observatory Romania, 23.960 decese premature s-au produs în 2016 în România din cauza poluării cu particule în suspensie. Emisiile de noxe provenite de la traficul rutier reprezintă peste 80% din poluarea la nivelul străzii în orașele similare Bucureștiului.

La nivelul străzii, 60-70% din poluarea periculoasă provine de la mașinile diesel, prin microparticulele cancerigene PM2,5. Restul este compus din microparticule create în urma uzurii anvelopelor și a plăcuțelor de frână.* Peste 50% din particulele periculoase sunt prezente în aer prin fenomenul de resuspensie, adică ridicarea la nivelul căilor respiratorii în urma trecerii mașinilor.

Fenomenul este amplificat de absența copacilor și de suprafețele betonate mari, care amplifică încălzirea la nivelul solului și cresc cantitatea de praf uscat care se ridică la nivelul căilor respiratorii.

Combaterea eficientă a poluării aerului la nivel stradal

Conform mai multor studii, există trei măsuri rapide și ieftine care pot fi luate pentru combaterea poluării la nivelul străzii.

  • Plantarea de tufișuri și arbuști pentru delimitarea zonei carosabile de zona pietonală este mult mai eficientă decât spațiile cu gazon (nu necesită irigare repetată și opresc mult mai bine valul de poluare din zona traficului urban).

Sursa: University of Surrey, Field investigations for evaluating green infrastructure effects on air quality in open-road conditions
  • Spălarea carosabilului cu jet puternic de apă diminuează cu cel puțin 50% concentrația microparticulelor periculoase, pentru că împiedică fenomenul de resuspensie
  • Taxarea diferențiată sau interzicerea mașinilor diesel în mediul urban ar duce la diminuarea rapidă a peste 60% din poluarea cu microparticule
  • Înlocuirea gazonului irigat cu plante de tip sedum, rezistente la secetă și intemperii – gazonul necesită întreținere costisitoare și irigare; există zeci de specii de plante verzi care pot înfrumuseța spațiile publice fără să mai aibă nevoie de cantități mari de apă sau de intervenții repetate. Multe dintre acestea pot filtra poluarea chiar mai bine decât gazonul.
  1. Fenomenul insulei de căldură

Din cauza suprafețelor betonate mari, de culoare închisă, se înregistrează la nivelul solului (dar și a orașului în general) fenomenul insulei de căldură: temperaturile sunt mai mari cu 3-4 grade Celsius decât în zona periurbană.

La nivelul suprafețelor betonate sau acoperite cu materiale asfaltice închise la culoare, temperatura poate fi cu peste 20°C mai mare decât la nivelul suprafețelor verzi.

Combaterea eficientă a fenomenului insulei de căldură

  • Plantarea de tufișuri și arbuști la nivel stradal asigură și o scădere a temperaturii la nivelul solului cu cel puțin 10°C. Tufele sunt esențiale și pentru supraviețuirea păsărilor de talie mică. Acestea, la rândul lor, se hrănesc cu insecte (țânțari, muște etc.), ceea ce reduce și necesitatea folosirii de insecticide poluante în mediul urban
Nu e nevoie de soluții high-tech sau costisitoare; banalele tufe cu flori rezistă și în mediile mediteraneene secetoase și pot transforma Bucureștiul

  • Transformarea spațiilor abandonate sau neutilizate în mici oaze de verdeață. Spații relativ mici, de câțiva metri pătrați, pot fi reamenajate pentru a întrerupe suprafețele betonate extinse de la nivelul străzii.

Distrugerea spațiilor verzi din jurul blocurilor și transformarea lor în parcări de suprafață betonate este un dezastru pentru calitatea vieții în cartierele de blocuri

  • Transformarea acoperișurilor clădirilor în acoperișuri verzi (green roofs) asigură atât o izolare mult mai bună a clădirii, cât și beneficii diverse:
    • Scăderea temperaturii la nivelul acoperișului cu cel puțin 20°C pe timpul verii și izolarea față de temperaturile extreme pe timpul iernii

  • Reținerea apelor pluviale în condiții de aversă, ceea ce permite scurgerea controlată a acestora și evitarea fenomenului de inundație

*Sursa: Center for Architectural Ecology
  • Crearea unui mediu propice pentru polenizatori și păsări, fapt care contribuie la biodiversitatea urbană
  • Reducerea costurilor de reabilitare a blocului respectiv, pentru că un acoperiș verde necesită înlocuirea membranei la circa 50 de ani, față de 20 de ani în mod normal

Acoperișurile verzi diminuează fenomenul insulei de căldură și arată superb

Ce presupune un acoperiș verde

Crearea unui acoperiș verde ține cont de câteva elemente:

  • Rezistența clădirii și greutatea/mp permisă de acoperiș
  • Asigurarea unui ecosistem care să nu necesite irigare sau să aibă nevoie doar de intervenții minimale
  • Costuri

Rezistența clădirii – majoritatea blocurilor din București permit o încărcare a acoperișului de până la 200 kg/mp. Un acoperiș verde ușor poate duce la o încărcare maximală, cu tot cu apa pluvială reținută, de 150 kg/mp

Ecosistem cu întreținere minimală – se va evita plantarea de gazon și se va planta vegetație de tip sedum și alte plante rezistente la secetă, capabile să rețină apa și care nu necesită irigare

Costuri – depind de complexitatea proiectului. Un acoperiș verde simplu diferă de unul realizat sub forma unui miniparc la înălțime. Pot fi accesate fonduri europene pentru proiecte pilot.

Bucureștiul are nevoie de strategii de reziliență

Măsurile expuse mai sus sunt doar o mică parte din seria de acțiuni pe care PMB și primăriile de sector trebuie să le ia urgent pentru a pregăti Bucureștiul să facă față noilor realități climatice.

Dar sunt în general ieftine și ușor de pus în practică. În plus, au un efect imediat și de durată, fără să necesite investiții complicate și sisteme costisitoare de întreținere. Dimpotrivă, majoritatea nu necesită intervenții ulterioare și deblochează astfel fonduri pentru alte investiții de dorit în oraș (sisteme de reciclare a deșeurilor, sisteme de transport în comun electrice șamd).

La fel de important este ca edilii să evite măsurile stupide luate doar pentru a rezolva probleme acute fără a gândi în perspectivă. De exemplu, poluarea cu gunoaie poate fi redusă nu doar prin incineratoarele dorite de PMB (care ar polua aerul, în schimb), ci mai ales printr-un sistem de reciclare modern; înverzirea orașului nu se face cu gazon care consumă imense cantități de apă și este foarte scump de întreținut, ci cu plante adaptate climei actuale; toaletarea copacilor nu se face prin tăieri brutale a coronamentului; pistele de bicicliști nu se fac înghesuite pe trotuar, ci pe carosabil șamd.

Dar despre aceste măsuri, într-un articol viitor.

Adrian Mihălțianu este un jurnalist de tehnologie și scriitor de science-fiction, finalist al competiției New Shape Prize Global Challenges 2018 pe teme de guvernare globală și mediu.

 

 

Poze:  Dreamstime



2 thoughts on “Bucureștiul rezilient: cum putem evita o catastrofă

  1. Felicitari pentru acest articol bine documentat. Ca constructori de acoperisuri verzi putem confirma ca in ultimii 2-3 ani cresterea temperaturilor de vara in Bucuresti a inceput sa trieze vegetatia care poate rezista pe acoperisurile verzi neirigate. Vara anului 2017 – cu temperaturi de 35-40 de grade pe o perioada de aproape 2 luni, fara precipitatii semnificative urmata de o primavara secetoasa (2018) a avut ca rezultat o scadere a biodiversitatii pe acoperisuri (din cca 11 specii de plante- dealtfel rezistente la seceta din specia SEDUM – doar 3-4 au supravietuit ). Speciile ramase in viata in perioada urmatoare au preluat spatiul eliberat de speciile care nu au rezistat, astfel ca rolul acoperisului verde este indeplinit in continuare.

  2. Excelent articol! Solutiile nu sunt greu de implementat, sunt rezonabile si de bun augur.

Comments are closed.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.