Anul 2022 a fost cel în care trei orașe din România au devenit parte din Misiunea 100 Climate-Neutral Cities by 2030. Sectorul 2 București, Cluj-Napoca și Suceava și-au asumat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Pe scena UrbanTalks am adus reprezentanți ai primelor două orașe pentru a discuta despre proiectele prin care comunitățiile urbane încearcă să reducă aproape de zero poluarea generată.
Elena Tudose, City Managerul Sectorului 2, a deschis panelul cu o prezentare a direcției pe care a decis Primăria de sector să meargă în derularea proiectelor de investiție. Fiind un oraș fanion care lucrează activ în cadrul Misiunii 100 Climate Neutral-Cities by 2030, Sectorul 2 s-a angajat să pună sustenabilitatea pe primul loc în momentul în care concepe proiecte pentru comunitate. Prioritizarea accesului rapid prin mijloace nepoluante către serviciile de interes imediat, regenerarea spațiilor părăsite și încurajarea micromobilității sunt principalele traiectorii pe care administrația publică marșează.
Am convingerea că această experiență de a participa în misiune poate fi scalată și o să avem o dinamică de lucru cu colegii din celelalte sectoare și Primăria Capitalei ca să fim o capitală între cele 100 de orașe neutre climatic. Prima direcție pe care dorim să acționăm este de eficiență energetică și energie verde. A doua direcție este conceptul de 15 minutes city, ideea că în 15 minute în măsura în care ne dorim o calitate a vieții să putem să ajungem la infrastructura de bază reprezentând servicii de sănătate, școală, grădiniță și alte servicii de care are nevoie omul, cum ar fi o piață sau un parc. În măsura în care poți face acest lucru în 15 minute poate te vei gândi de două ori dacă te urci în mașină sau iei bicicleta ori mergi la plimbare, dar dacă te gândești că până la școala copilului sunt 7-8 km atunci aceste lucruri încep să afecteze și echilibrul climatic. A treia dimensiune mare în care ne ocupăm este infrastructura verde-albastră. Deocamdată suntem încă la stadiul în care o scoatem la propriu din gunoaie pentru că pe raza Sectorului 2 se întinde cea mai mare suprafață de luciu de apă din București pe care facem eforturi majore să o ecologizăm. E mare lucru să ai voie să faci curățenie într-un lac, apropo de hățișul birocratic legat de cine îți dă voie și cine nu. La infrastructură verde evident vorbim despre parcuri și pentru noi parcurile reprezintă o prioritate zero, dar nu doar ele cât și alte spații urbane verzi cum ar fi grădinile dintre blocuri, alveolele de pe stradă, spațiile acelea mici unde cresc copaci pe trotuare. În materie de resurse, eu zic că ne-am făcut temele destul de bine pentru că vorbim de 100 milioane de euro atrași doar din fonduri nerambursabile, dar de aici până la execuție este o cale destul de lungă pentru că smart cities without hard working people este foarte greu.
Efortul este de a atrage și reține oameni buni cu care să lucrăm și să implementăm mai departe multele proiecte pe care am reușit să le strângem în portofoliu.
Vorbesc de proiecte de eficiență energetică, de la reabilitarea blocurilor de locuințe până la clădiri de tip nZEB. Vorbim despre 36 km de pistă de bicicletă care să fie nu doar infrastructură pentru bicicliști de agrement, ci infrastructură conectivă, gândită cu noduri, cu stațiile de transport în comun astfel încât să îți vină să te urci pe bicicletă și să te duci la birou, nu doar să mergi în weekend prin parc. Chiar dacă am mai supărat pe unii cetățeni cu proiectele de sistematizare în care s-au transformat străduțe din străzi circulate intens pe două sensuri în străzi cu sens unic, inclusiv acest lucru are în cascadă un efect asupra ceea ce înseamnă emisiile de gaze pentru că circulația pe un singur sens este una mai fluidă și ai ceva mai puțină poluare atunci când ai sensuri unice. Ideea de 100 climate-neutral cities încercăm să fie nu un proiect în sensul clasic, încercăm să îl transformăm în niște principii pe care le avem la baza oricărei investiții pe care o facem
Ovidiu Câmpean, Secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, a povestit despre proiectele verzi derulate la Cluj-Napoca și despre cum ministerul se implică pentru ca Sectorul 2 București, Suceava și Cluj să își atingă obiectivele asumate către Comisia Europeană. Cluj-Napoca și-a propus un obiectiv ambițios, acela de a planta 100.000 de copaci până la finalizarea Misiunii. Astfel de exemple trebuie susținute atât de către comunitate cât și financiar de către administrațiile publice și centrală ca să facem din sustenabilitate un trend în viața de zi cu zi în loc să o vedem ca un obiectiv îndepărtat unde doar țările din Vest pot ajunge.
Ambiția Clujului este să fim în primii 10 din 100 la nivel european care au intrat în această misiune.
La Cluj există o strategie și o direcție clară pe care mergem, de la Clujul Verde cu reabilitatea malurilor Someșului care este în curs și urmează o etapă de 60 km de culoar verde-albastru de mobilitate urbană durabilă care va fi coloana vertebrală a mobilității sustenabile în oraș, de la proiecte pe reabilitatea termică a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, investiții în educație și noi spații verzi, unde avem ca ambiție să avem 200 de hectare de spații verzi noi în tot orașul, de asemenea un obiectiv este de a planta 100.000 de arbori noi în oraș până în 2030, un obiectiv ambițios pentru care colegii mei de la marketing numără toți copacii și adăugăm fiecare copac nou plantat. Cred că va fi complicat pentru că va fi nevoie de finanțare. Dacă vorbiți cu orice administrație publică locală nimeni nu se plânge că are prea mulți bani și nu știe ce să facă cu ei. În calitate de secretar de stat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, lucrăm la a identifica soluții de finanțare atât pentru cele 3 orașe care fac parte din misiunea la nivel european, însă credem că misiunea trebuie replicată la nivel național și am spus să facem un fel de efort comun de la MIPE, de la Ministerul Dezvoltării și Ministerul Mediului, împreună cu cele trei orașe să punem la cale această misiune în oglindă la nivel național […] Cred că și Comisia și autoritățile centrale trebuie să facă eforturi pentru că dacă nu vom da exemplu aceste trei orașe că se poate nu vom avea povești de succes și ne vom trezi în 2030 că în 99% din orașele din România încă ne gândim ca la un viitor foarte îndepărtat că am vrea să fim ca și cei din Vest. Trebuie să ne asigurăm că cele trei orașe nu eșuează în misiunea de a deveni neutre climatic și alături de ele să aducem cât mai multe orașe din România la acest obiectiv și să diseminăm această ambiție pe care toți trebuie să o avem să devenim neutri din punct de vedere climatic
Transformarea orașelor în verde nu va fi adusă de proiecte hard de investiție, ci de acelea unde comunitatea locală este implicată și își asumă rolul personal în tranziția verde. Marius Cristea, Expert în Dezvoltare Urbană, consideră că este foarte important ca implicarea mediului universitar și al societății civile pentru a genera schimbări la nivelul comportamentului fiecărui cetățean. Comportamentele verzi, educarea în ceea ce privesc noțiuni de bază cum ar fi reciclarea pot fi mult mai facil create de către un ONG decât de o administrație publică locală. Primăria poate să creeze servicii, să investească în anumite inițiative verzi, dar fără implicarea oamenilor în accesarea lor și dezvoltarea unui mindset verde nu putem spune că trăim în comunități sustenabile.
Neutralitatea climatică nu este despre cifre și nu e neapărat despre investiții fizice. Noi avem o chestie culturală specifică României și este normal pentru că am venit cu un deficit enorm de infrastructură după 1990, de a crede că orice țintă se atinge prin niște proiecte. Reabilităm blocuri, reabilităm școala, facem parcuri… e mult mai mult aici. Dacă intrăm în substanța conceptului de neutralitate climatică o să înțelegem că cel puțin jumate din ținta aia pe care ți-o asumi de a reduce emisiile ține de comportamentul fiecăruia dintre noi pentru care nu ai nevoie de infrastructură, e nevoie de schimbare de mindset. S-au făcut prin toate orașele centre de management al deșeurilor. Dacă ne uităm la gradul de colectare selectată după 5-6 ani este de 8-9%. Asta demonstrează că nu e suficientă infrastructura, trebuie să mergi foarte de jos, de la nivel de copii, scară de bloc, asociație de proprietari, persoană care are o influență în comunitate, mic întreprinzător care lucrează în cartier, ca să înțelegi de ce nu s-a adaptat la această tranziție.
În cazul Clujului, planul nostru de bătaie începe cu o megacercetare sociologică, care cred că nu a existat niciodată în România, o cercetare în care să încercăm să vedem ce determină comportamentele de consum al populației, modul în care gestionează deșeurile, consumă energie, dă drumul la căldură în casă, se deplasează cu mașina etc., și să vedem care ar fi triggerele care ar putea să le activeze o schimbare de comportament.
Cred că asta va fi provocarea cea mai mare a orașelor în misiune și asta va face diferența. Proiectele de investiții cam seamănă, avem parcuri peste tot, piste de biciclete, reabilitări termice. Cred că oamenii vor face diferența și am și o temă secundară.
Nu poți să gândești neutralitatea climatică în limitele Sectorului 2, limitele administrative ale Bucureștiului sau orașului. Fiind legat de natură și impactul asupra mediului nu ai granițe administrative și atunci orice gândești și experimentezi la nivel de cvartal de locuințe sau oraș trebuie să fie scalabil. De asta cred că ideea de a avea acest mirror mission este esențială pentru că acolo se vor crea mecanismele ca orașele să învețe unele de la altele și colaborarea metropolitană va fi esențială. Al treilea aspect, ambiția de atingere a neutralității climatice, implică mii de lucruri de făcut într-o perioadă destul de scurtă de timp. Nu va mai fi despre administrație, administrația nu va mai juca rolul central, va fi despre o comunitate care trebuie formată rapid. Spuneam de schimbările de comportament, spuneam de sectorul privat care joacă un rol esențial și mediul ONG. Dacă vorbim despre educație și schimbări de comportamente nu vă așteptați să o facă primăria, asta e nerealist. Rolul principal îl vor avea ONG-urile, societatea civilă și așa mai departe. Universitățile și institutele de cercetare, numai în cazul Clujului dacă s-ar aduna la masă și ar spune care că asta este linia roșie a orașului să depună toate proiectele de cercetare fiecare cu specializarea proprie să meargă în aceeași direcție s-ar aduna sute de milioane de euro care ar putea fi canalizate doar acolo. Lucrăm la Net Zero Coalition și de asta am acceptat invitația lui Grațian de a lucra cu Timișoara, Arad, Lugoj și Reșița și cred că ceea ce putem lăsa în urmă este o comunitate de agenți de schimbare care să ducă mai departe mesajul acesta
În următorii ani Cluj-Napoca, Suceava și București Sectorul 2 vor derula proiecte de impact care să reducă amprenta de carbon și care să dezvolte orașele într-un mod sustenabil. Să sperăm ca aceste 3 orașe vor da trendurile orașelor verzi în România și acțiunile lor vor inspira și alte orașe.
Vă invităm să urmăriți discuția pe larg de la masa rotundă accesând canalul nostru de Youtube.
