Louvain/Leuven (Belgia) a câștigat anul acesta titlul de Capitală Europeană a Inovării. Este important ca orașele de pe întreg continentul să înțelegă cum a obținut Louvain acest titlu și cum pot urma acest model al inovării urbane. De ce poate acest centru urban să reprezinte un model de inovare la nivel global?
Comisia Europeană a anunțat decernarea acestui premiu luna trecută, recunoscând astfel meritele orașului în ceea ce privește implicarea activă și sistematică a cetățeanului în procesul decizional. Multe proiecte care au beneficiat de această implicare s-au concentrat pe reducerea gazelor cu efect de seră. Proiectul de ansamblu, “Leuven 2030” este un model inovator de guvernanță urbană care își propune să beneficieze de colaborarea a mai mult de 600 de actori societali din domenii diferite. Primarul Mohamed Ridouani a numit această inițiativă o “abordare participativă radicală”.
Primarul a mai afirmat, într-un interviul desfășurat de Bloomberg Cities că orașul Louvain își dorește să fie laboratorul de inovare al Europei, locul în care soluțiile iau naștere – soluții legate de inegalități sociale, schimbări climatice, boli și vaccinuri, etc. Important este că aceste soluții trebuie să se nască printr-un proces incluziv, afirmă primarul Ridouani.
“Ne dorim soluții care să funcționeze pentru toată lumea. Acesta este fundamentul, motto-ul și felul nostru de a opera”.
Orașul a fost, în fond, premiat pentru crearea unui “helix cvadruplu” – un sistem care implică o colaborare între domeniile societale relevante: oficialități, instituții educative, companii și cetățeni. Nevoia unei astfel de colaborări a dus la implementarea unei structuri organizațioanel, unui cadru legal și astfel, la nașterea proiectului “Leuven 2030”. În acest nou model de guvernanță, fiecare sector al societății este implicat în procesul decizional în aceeași măsură.
În cadrul adunărilor locale generale care au loc cu scopul de a adopta decizii privind viața orașului, voturile sunt împărțite efectiv în mod egal:20 de voturi din partea guvernului local, 20 de voturi pentru companii private, 20 pentru universități și centre de cercetare, 20 pentru cetățeni și ONG-uri și înca 20 de voturi pentru așa-numitele instituții semi-publice, precum compania de trasnsport public sau cea de energie.
Acest model de guvernanță de bazează, așadar, pe un sistem de distribuire a puterii, care implică, la rândul lui, o reprezentare socială egală. Proiectul a început să se dezvolte tot mai mult o dată ce beneficiile unei astfel de abordări au devenit evidente. Colaborarea oamenilor din domenii diferite poate da naștere tocmai unor soluții inovatoare de care centrele urbane au nevoie.
Clădirile istorice ale orașului sunt încălzite acum fără combustibili fosili, mașinile personale au fost eliminate aproape în totalitate din centrul orașului, iar folosirea bicicletelor a crescut cu 40% în 3 ani. Autoritățile locale au dezvoltat, de asemenea, un nou plan de mobilitate urbană după ce au colectat date, cu ajutorul cetățenilor, privind zonele în care este nevoie de infrastructură pentru ciclism urban.
Primarul mai afirmă că umanitatea a reușit să supraviețuiască, de-a lungul istoriei, tocmai datorită abilității de colaborare socială. Trebuie să exploatăm această capacitate, mai ales la nivel local, pentru că implicarea oamenilor din sectoare sociale, dar și din categorii diferite ale populației poate fi benefică oricărui oraș. Dintre orașele României, Cluj-Napoca a participat la acest concurs și a ajuns până în finala competiției. În timp ce orașul belgian va primi un premiu de un milion de euro, Cluj-Napoca va fi premiat cu 100.000 de euro.
