Un oraș fără investiții private e lipsit de resurse. Calitatea acestor investiții e esențială pentru modul în care arată orașul dar și despre cum se simt cetățenii în oraș. Investițiile celor de la Iulius din Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și curând, Constanța au schimbat viața comunităților. Despre cum au pornit aceste investiții și cum sustenabilitatea contează în proiectele Iulius ne-a vorbit Marius Perșenea, Chief Operating Officer la Iulius la podcastul UrbanTalks.
Marius Perșenea contribuie la eforturile companiei în proiecte de regenerare urbană de anvergură. În cadrul podcastului UrbanTalks, a vorbit despre cum Iulius a pornit de la o viziune sustenabilă într-un moment în care conceptul nu era atât de popular în piață. Primul proiect de care s-a legat lanțul de investiții în regenerare urbană a avut loc la Iași.
Ne place să credem că am fost pionierii proiectelor mixed-use în România și a celor de regenerare urbană. Totul a început cu mai bine de un deceniu în spate, când grupul Iulius a luat o hotărâre foarte îndrăzneață pentru acele vremuri, de a investi în viitoarele active strategice. Era un concept nou pe piață, lumea se împărțea între proiecte de retail sau office, poate chiar o combinație.
Primul proiect de acest gen a fost Palas Iași, un proiect început în perioada crizei financiare din 2009-2010. A fost singura dezvoltare din perioada crizei din România, finalizat în 2012 și axat pe punerea în valoare a Palatului Culturii din Iași. Palatul este o construcție istorică superbă care din nefericire pe una din fațetele sale avea o zonă lăsată în paragină. Ideea a fost de a crea o grădină a palatului, a pune în valoare construcția și adăugând funcțiuni noi vitale dezvoltării orașului: retail, office, administrative, cafenele, restaurante, spații de joacă, locuri unde lumea să se simtă bine.
A avut un real succes, știm cu toții rolul de scânteie a proiectului Palas în orașul Iași. Am învățat multe lecții de acolo și am mers mai departe la Cluj unde exista deja un mall. Lângă acel mall și în jurul lui am încercat să aducem alte funcțiuni, să punem în valoare parcul și mai ales lacul care se află în zonă, să construim clădiri de birouri cât era posibil la momentul respectiv. Al treilea mare proiect de regenerare urbană și mixed use este în Timișoara. Pe scheletul unui mall existent, împreună cu arhitecți internaționali, am căutat să integrăm funcțiuni adiționale de genul celor de birouri, funcțiuni administrative, restaurante, cafenele și spațiu verde. Spațiul verde este inima proiectelor noastre, este investiția pe care am început-o cu un deceniu și jumătate în urmă, când sustenabilitatea nu era o temă majoră dar o consideram o temă a viitorului.
Iulius Gardens, Timișoara
Un dezvoltator precum Iulius poate fi considerat o forță de dezvoltare pentru comunitățile urbane. Totodată, pe lângă investiția unor clădiri de birouri este nevoie ca acele spații să fie ocupate de businessuri care să funcționeze, să angajeze oameni și să devină relevante pentru piața din România și Europa de Est. La Iași și-au deschis sediul Microsoft, AMD și Amazon ca urmare a investițiilor în clădirile de birouri. Iulius a mizat pe orașele universitare care produc o forță de muncă bine calificată și care sunt bine văzute de potențiali investitori.
Marcel Heroiu, Senior Urban Development, a vorbit despre importanța conectării satelor, orașelor mici și medii cu orașele mari printr-un model de zone urbane funcționale.
În momentul în care iei zonele urbane funcționale, cum ar fi comunitățile din jurul Bucureștiului, care reprezintă jumătate din teritoriul României vom vedea că adună la un loc 75% din populația României și generează 98% din PIB-ul României. De aici apar două idei importante. Pe de o parte că avem jumătate din teritoriul României care generează doar 2% din PIB și pe de altă parte implicații clare pe zona de politică publică.
Șansa cea mai bună de a dezvolta un oraș mai mic sau o zonă rurală mai slab dezvoltată este să fie integrată cât mai bine într-o zonă urbană funcțională. Asta presupune investiții în infrastructură conectivă, drumuri, căi ferate și așa mai departe, pe de altă parte presupune dezvoltarea unui sistem de transport public similar cu ce vedem în Vest, în Olanda de exemplu.
E foarte important ca toate teritoriile mai slab dezvoltate să fie conectate la o zonă care merge bine. Nu cred că zonele acestea sunt greu de dezvoltat sau că ar trebui convins un dezvoltator să investească. Iulius are un concept care îmi place, cel de Family Market, unde investesc chiar în zonele suburbane ca să creeze un pic de dinamism și activitate în zona de hinterland a unui centru urban dinamic
Iulius Family Market
Investițiile de tip mixed-use unde spațiile de locuit, clădirile de birouri și zonele comerciale sunt aproape unele de altele pot să aducă mai aproape de realitate conceptul de oraș de 15 minute, unde oamenii pot să ajungă la job, să se relaxeze împreună cu familia sau să își facă cumpărăturile într-o distanță de 15 minute de mers pe jos de acasă. Un alt plus al funcțiunilor multiple este că nu mai există o separare totală a cartierelor dormitor și a districtelor de business. Acest fenomen cel mai bine întâlnit în Statele Unite este responsabil de trafic, de timp pierdut și de faptul că zonele sunt „vii” pentru doar 12 ore pe zi. Există indicatori urbanistici care arată că o rată fezabilă și rentabilă pentru orașe este de 6000-8000 cetățeni per km2. Este și o chestiune de bun simț dacă ne gândim la cetățeni și la necesitatea lor de a trăi bine și a se conecta la viața cartierului.
Noi ne bucurăm că și administrațiile locale au reușit să înțeleagă cât de important e ca în centru, în zonele locuite, să existe un upgrade al serviciilor, al vieții. Regenerarea urbană o văd ca o redare a unui spațiu nefolosit aflat în inima orașului către comunitate. Comunitate care a fost nevoită să își găsească soluții nefezabile din motivul pentru care lumea nu e în stare să pună punctul pe „i”. Avem spații multe în orașe neutilizate din varii motive, avem nevoie și de spații verzi, de zone de retail, entertainment, sport etc. Practic, nu reușesc să îmbine cererea cu oferta. Există resurse dar nu sunt utilizate. Noi am făcut acest lucru în orașele unde suntem prezenți, a concluzionat Marius Perșenea.
Proiectele Iulius necesită ani de planificare, analiză și lucru. Următorul mare proiect de regenerare urbană va avea loc la Constanța, pe terenul de 38 de hectare al firmei Oil Terminal de lângă Gara CFR. Investiția se ridică la 800 de milioane de euro și presupune crearea de zone rezidențiale, hoteluri, birouri, spații de retail și logistică.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție în videoul de mai jos:
Sursă foto: Iulius
Acest articol face parte din Campania De Comunicare pe Regenerare Urbană și Sustenabilitate gândită de UrbanizeHub și susținută de Iulius.
