La nivel global, zonele urbane consumă mai mult de 65% din energia mondială și generează peste 70% din emisiile de CO2. În lumina unei dezvoltări urbane în continuă schimbare, conceptul „Orașe pentru Oameni” se impune ca o viziune progresistă asupra transformării spațiilor urbane. În context european, această idee devine tot mai relevantă, subliniind necesitatea ca orașele să devină spații prietenoase, accesibile și durabile pentru comunități. „Orașe pentru Oameni” se concentrează asupra îmbunătățirii calității vieții, oferind soluții inovatoare pentru aspecte precum mobilitatea, mediu și spațiile publice.
Această abordare vizează crearea unor medii urbane care să răspundă diverselor nevoi ale comunităților, să promoveze interacțiunea socială și să contribuie la bunăstarea generală a locuitorilor. Principiile sustenabilității, cuprinzând eficiența energetică, mobilitatea durabilă și dezvoltarea spațiilor verzi, sunt fundamentale în conturarea orașelor ca locuri plăcute și funcționale. Însă cum se pot integra în mod practice, cu succes aceste inițiative în contextul specific al țării noastre?
Într-un dialog cu Teodor Cătăniciu, Millenium Fellow la Atlantic Council, Ovidiu Cimpean, Secretar de Stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Dan Chelaru, Group Sustainability Officer la IULIUS, aduc în discuție provocările pe care le implică tranziția României către neutralitatea climatică.
Într-o notă realistă, Ovidiu Cimpean a evidențiat că trei orașe românești – Cluj-Napoca, Suceava și București Sector 2 – au ieșit câștigătoare în competiția europeană „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic”, competiție despre care puteți găsi informații complete pe pagina UrbanizeHub.
Această recunoaștere nu doar atestă eforturile depuse, ci și indică direcția pe care alte orașe din România ar putea să o urmeze. Prin intermediul unui hub național, se propune extinderea acestei inițiative, sprijinind alte 10 orașe din țară să devină neutre climatic până în 2035.
Subliniind importanța inspirației din proiecte de succes desfășurate în alte capitale europene și orașe, Ovidiu Cimpean evidențiază că toate modelele de calitate importate au un punct comun esențial: sustenabilitatea.
Astfel, un instrument important în promovarea sustenabilității în dezvoltarea urbană se dovedesc a fi contractele de restructurare urbană. Aceste acorduri, integrate în planul urbanistic general, pot include cerințe specifice pentru proiectele verzi, adăugând o dimensiune mai complexă procesului de dezvoltare. Tipul acesta de contracte nu doar încurajează investițiile verzi, dar și permite autorităților locale să impună standarde ridicate în privința eficienței energetice, urbanismului verde și a altor aspecte cheie ale dezvoltării urbane. Se evidențiază totuși rolul important pe care îl au politicile de la nivel local, cu mențiunea că guvernul poate și este necesar să construiască politici publice care să susțină aceste demersuri. Spre exemplu, administrațiile pot regla taxele și impozitele într-un mod care să încurajeze proiectele verzi. În Cluj-Napoca, există o politică publică care acordă reducerea impozitului local cu 50% pentru clădirile certificate verde, suscitând interes din partea mediului privat.
De asemenea, investițiile verzi și sustenabilitatea pot fi încurajate și prin contracte de restructurare urbană. Aceste contracte, prevăzute în planul urbanistic general, pot solicita anumite măsuri privaților, costisitoare într-un prim moment, dar care aduc beneficii pe termen lung. Acest tip de abordare poate include și îmbunătățiri ale indicilor urbanistici pentru proiectele verzi, contribuind la dezvoltarea unui mediu urban sustenabil.
Ovidiu Cimpean și Dan Chelaru au adus în discuție și legătura strânsă dintre densitatea urbană și sustenabilitatea urbană. Densitatea este esențială pentru asigurarea serviciilor publice de calitate și sustenabile. Cu toate acestea, se subliniază importanța evitării greșelilor din trecut, unde dezvoltarea urbană înaltă nu era integrată în țesutul urban și nu ținea cont de dimensiunea umană. Astfel, este necesar să se găsească un echilibru pentru a asigura o urbanizare durabilă pentru ca oamenilor să le fie accesibile și mai ales plăcute mediile construite.
Cât despre obiectivul dezvoltatorilor români, acesta constă în implementarea unor proiecte care nu numai îmbunătățesc aspectul urban, ci și contribuie activ la decarbonizarea sectorului imobiliar, responsabil cu o treime din emisiile de gaze cu efect de seră în țară. Dan Chelaru, reprezentant al echipei de dezvoltatori IULIUS, a subliniat importanța utilizării eficiente a spațiului urban. Echipele de arhitecți și dezvoltatori se concentrează nu doar asupra aspectului estetic al proiectelor lor, ci și asupra contribuției la evitarea supraaglomerării și respectarea atmosferei urbane existente. Integrarea proiectelor în țesutul urban și evitarea discordiei arhitecturale devin astfel principii centrale ale dezvoltării lor.
Evidențiind un aspect crucial în implementarea conceptului „Orașe pentru Oameni”, se subliniază necesitatea concordanței între investițiile din fonduri europene și politicile locale. În unele situații, se remarcă investiții în proiecte verzi cu fonduri europene, în timp ce, din bugetele locale sau naționale, se finanțează proiecte care contravin principiilor dezvoltării durabile. Această divergență este cea care afectează de cele mai multe ori eficiența utilizării banului public și solicită o abordare coerentă în formularea politicilor publice.
Prin aducerea în discuție a provocărilor generate de schimbările climatice și a necesității adaptării rapide a orașelor, se subliniază importanța de a aborda inovațor aspecte precum efectul insulei de căldură, ploile abundente și furtunile. Soluțiile propuse, precum rigolele deschise naturale, sunt preconizate pentru a gestiona ploile intense și pentru a crea spații care să aducă beneficii biodiversității urbane.
Așadar, „Orașe pentru Oameni” nu se rezumă doar la aspectele ecologice, ci implică și o schimbare în modul în care comunitățile interacționează și se bucură de spațiul public. „15 Minute Cities”, „Walkable Cities”, „Mixed-Use Development”, „Transit-Oriented Development (TOD)”, „Bike-Friendly Infrastructure”, „Green Spaces”, „Community Engagement”, „Smart Cities”, „Placemaking”, „Car-Free Zones”, „Social Housing” și „Urban Resilience” sunt termeni cheie în această abordare. Însă indiferent de zona globală, de specificul cultural și social, oamenii sunt cei catre devin actori importanți în definirea și modelarea orașelor lor; iar participarea lor activă în procesul decizional poate influența în mod semnificativ direcția dezvoltării urbane.
Într-un efort comun de a aborda aspecte precum poluarea, congestia urbană și stresul cotidian, autoritățile și dezvoltatorii lucrează împreună pentru a crea infrastructuri care să faciliteze transportul durabil, să ofere spații verzi accesibile și să promoveze inovațiile tehnologice care contribuie la sustenabilitate. O abordare integrată și colaborarea între sectoarele public și privat sunt esențiale dar mai ales realizabile, pentru a implementa cu succes conceptul „Orașe pentru Oameni”.
Vă invităm să urmăriți întreaga discuție in videoul de mai jos:
Acest articol face parte din Campania De Comunicare pe Regenerare Urbană și Sustenabilitate gândită de UrbanizeHub și susținută de Iulius.
CoverPhoto: Dreamedeamachine
