Omul mai sus de mașină

Una dintre problemele orașelor zilelor noastre este cea a unui centru cu un trafic aglomerat, lipsit de atractivitate pentru pietoni. O soluție la aceste probleme o reprezintă transformarea străzilor centrale, dedicate în special traficului rutier, în străzi pietonale. Această intervenție are scopul de a atrage mai multi pietoni în zonă, sporind diversificarea activităților și implicit creșterea economică.

Inițiative concentrate pe mobilitate sustenabila și implicarea cetățeanului

Soluția nu este una nouă însă, ci are la bază teoriile jurnalistei Jane JacobsAceasta a influențat prin ideile sale felul în care orașele secolului XX au fost conturate, într-o perioadă în care arhitecții și urbaniștii erau singurii responsabili pentru dezvoltarea și design-ul orașelor. Jacobs propune o abordare bazată pe implicarea cetățenilor, unde vocea comunității are un rol important iar nevoile lor devin parte din design-ul propus. În viziunea acesteia, străzile sunt locuri publice și dinamice, care invită oamenii să le parcurgă, să se joace, să muncească.

Vor deveni vreodată orașele distractive?” a fost o curiozitate a sa în 1958.

Din fericire, se pare că astăzi orașele încearcă să găsească raspunsul prin inițiative ce invită cetățenii să faca parte din procesul de dezvoltare. Iată câteva exemple de străzi rutiere ce au fost ulterior pietonizate:

Strøget

Probabil cel mai celebru exemplu al unei practici de acest tip este Strøget, strada comercială principală din Copenhaga și una dintre cele mai lungi străzi comerciale din lume. În anul 1962, Jan Gehl, un arhitect danez, a propus după lungi analize urbane închiderea traficului pe această strada puternic dominată de trafic rutier. La acea vreme, propunerea lui a fost privită cu scepticism, majoritatea spunând că danezii nu au un simț al spațiului public, sau că micile afaceri ale zonei vor fi puternic afectate. Cu toate acestea, după ce strada a fost închisă de mai multe ori în timpul sărbatorilor, oamenii au constatat că ar putea fi o soluție și astfel s-a decis pietonizarea definitivă.

Ulterior, această stradă a creat un precedent și pentru alte străzi din Copenhaga care au fost la rândul lor redate pietonilor. Astăzi, Copenhaga este un model pentru orașele care vor să atragă pietoni și să implementeze mijloace de transport sustenabile ca mersul pe jos sau cu bicicleta.

 

See Urban Talks: Cars vs. People – Is your city ready for the future?

 

Alte orașe care închid traficul rutier în centru

Bruxelles, capitala Belgiei, trece printr-un proces de transformare a bulevardului principal din centru, Boulevard Anspach precum și a spațiilor aferente. Este un proiect ambițios ce are ca scop îmbunătațirea calității vieții printr-un design ce include natura și spațiile verzi și care permite activități variate. De asemenea, aceste intervenții au ca scop reducerea poluării aerului și a zgomotului precum și creșterea siguranței zonei printr-un mobilier urban adecvat și iluminăre publică.

În ceea ce privește mobilitatea în zonă, indiferent de locul în care se află o persoană în acest perimetru nou dezvoltat, aceasta va fi la 4 minute distanță de o parcare auto, parcare de bicicletă Villo sau o stație de transport în comun.

Fountain Square

Această piațetă va deveni un spațiu verde de legătura între cartierele Saint-Jacques, Jardin aux Fleurs, Lemonnier, Anneessens și un parc. Aici oamenii vor putea să se relaxeze, recreeze sau să faca o plimbare dintr-un cartier în altul.

Boulevard Anspach

Acest bulevard va fi împărțit în trei zone: zona pietonală și cea pentru acces de urgență vor fi în centru. De o parte și de alta vor fi amenajate două zone verzi și de-a lungul fațadelor clădirilor vor fi trotuare.

Place de la Bourse și Stock Exchange

Aceste spații sunt cele mai populare puncte de reper în Bruxelles, amandouă fiind parte din UNESCO World Heritage Sites. Un element nou adus în aceste zone va fi apa, sub formă de fântâni sau oglinzi de apă. Acestea vor fi un magnet pentru copii dar vor avea și un efect de reîmprospătare în zilele călduroase de vară.

Place de Brouckère

Acestă piațetă se va transforma într-un spațiu amplu, deschis, cu un pavaj nou, durabil, în nuanțe de albastru. Scopul este de a transforma spațiul în “Agora” orașului, de aceea accesul la metrou va fi redirecționat pe Bulevardul Adolphe Max, prevăzut și cu o parcare generoasă de biciclete.

Urmăriți aici în realitate virtuală design-ul propus.

Edinburgh, capitala Scoției, este un alt oraș într-o creștere rapidă care își transformă centrul prioritizând pietonii.

Consiliul Orașului Edinburgh a lansat o platformă consultativă unde rezidenții au putut să își exprime opinia despre pietonizarea străzilor centrale. Acesta este un exemplu de inițiativă bottom-up, unde vocea comunității este un actor important în conturarea spațiul viitor.

Primul pas în testarea eficienței acestei transformări va fi blocarea traficului rutier pe străzile centrale în prima duminică a fiecărei luni. Va fi un proces lung însă cetățenii și-au exprimat deja acordul și doresc să se implice. Aceștia susțin transformarea centrului într-un loc ce funcționează pentru toți, prioritari fiind pietonii, bicletele sau transportul în comun. Vor fi de asemenea implementate spații verzi pentru a crea un spațiu public atractiv și un mediu curat și sustenabil.

Avantaje economice

Un exemplu în ceea ce privește creșterea economică a acestor străzi pietonale este orașul Madrid, capitala Spaniei. În perioada sărbătorilor de Crăciun 2018, Madrid a restricționat accesul mașinilor în zona de business centrală, pentru a testa o ulterioară strategie de pietonizare a centrului. Conform unui studiu efectuat de Banco Bilbao Vizcaya Argentaria împreună cu Consiliul Orașului Madrid, vânzările au crescut cu până la 9.5 % comparativ cu anii trecuți.  De asemenea, poluarea aerului a scăzut cu 71% în perioada de trafic restricționat.

Așadar, există beneficii clare ale acestor intervenții și acest trend devinde din ce în ce mai popular în Europa dar și în SUA. Orașe precum cele menționate mai sus dar și Munchen, Paris sau Oslo propun diverse metode de descurajare a traficului rutier în centru. Cu toate acestea, încă există multe orașe care pun mașinile mai presus decât pietonii. Este necesară o schimbare de mentalitate în acest sens, dar și mai multă implicare din partea cetățenilor, întrucât spațiul public este al tuturor. Dacă se continuă cu o direcție de proiectare pentru mașini și trafic, vor exista mereu mașini și trafic. Dacă se proiectează pentru oameni și locuri, vor exista cu siguranță oamenii și locurile.

În final, cine nu îsi dorește străzi dinamice, cu activități variate, unde să se simtă în siguranță și să se lege o comunitate?

Photos: The Philadelphia Citizen, centreville.bruxelles.be, www.edinburgh.gov.uk, https://www.citylab.com/, 

Text: centreville.bruxelles.be, www.vox.com, www.edinburgh.gov.uk https://www.forbes.com/




One thought on “Omul mai sus de mașină

  1. De ce nu ziceți și că suntem o capitală „sugrumată” de treceri la nivel cu calea ferată?????????????????????????????????????

Comments are closed.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.