Pe o analiză UrbanizeHub, multe Ministere din România sunt mai slabe decât orașe ca Lugoj, Galați sau Buzău. Ministere ca Justiție, Educație, Energie, Mediu sunt devansate în ceea ce privește fondurile absorbite din PNRR de orașe mici, mijlocii sau de Primării de Sector.
Trebuie menționat că, deși fondurile PNRR au fost alocate la nivel național, investițiile locale au fost gestionate de Ministerul Dezvoltării, în colaborare cu autoritățile publice locale. Această colaborare a fost esențială pentru implementarea proiectelor în teritoriu și a influențat semnificativ performanța administrațiilor locale.
Se vorbește foarte mult în ultimele zile despre performanța proastă pe PNRR și pe nevoia de a remedia situația. La Bruxelles, în același timp, se vorbește despre a regândi noua perioadă de programare (2028-2034) pe principiile PNRR – adică cu focus pe rezultate (ceea ce este o abordare bună, atâta timp cât aceste rezultate iau în vedere și contextul local) și cu o hiper-centralizare a programului (ceea ce ar fi dezastruos).
Performanța relativ slabă a PNRR-ului în România se datorează în mare parte hiper-centralizării, cu Ministerul Investiților și Proiectelor Europene ocupându-se nu numai de managementul a bună parte din programele operaționale ci și de managementul PNRR. Dacă ne uităm la cele mai performante administrații publice pe atragerea de fonduri PNRR, vom avea surpriza să descoperim că sunt multe municipii ce au reușit să atragă mai multe fonduri decât întregi ministere.
Mai mult, o primărie știe mult mai bine care sunt nevoile comunității decât cineva de la un minister și pot să gândească intervenții mult mai bine calibrate. Dacă vă uitați la cele 8 programe regionale, veți vedea acum că s-a schimbat substanțial abordarea, și fiecare regiune a alocat bani în funcție de nevoile lor concrete – regiunile ce au mai mult patrimoniu istoric au alocat mai mulți bani pe partea asta; regiunile cu o pondere mai mare a populație tinere au alocat mai mult pe școli; iar regiunile cu zone urbane mai puternice au alocat mai mult pe regenerare urbană. Așa ar trebui organizate programele de investiții cu impact local.
Dar mai mult decât o bună calibrare la nevoile comunității, descentralizarea programelor de investiții ajută mult și la partea de absorbție. PNRR-ul ne oferă un bun prilej pentru a compara administrațiile locale și administrațiile naționale, căci cu toții sunt băgați sub aceiași căciulă. Mai jos includem cele mai performante primării pe PNRR și cum se compară ele cu entități de la nivel central.
1. Cluj-Napoca. Ne-am obișnuit și ne-am plictisit cu Clujul pe locul 1, dar sunt top-performeri și pe PNRR, cu proiecte de aproximativ 400 mil. Euro. Din aceste 400 mil. Euro, cam 300 mil. Euro sunt alocările pentru metroul Cluj și nu este clar cât din suma alocată vor reuși să atragă până la final de 2026. Pe hârtie însă, numai trei alte entități stau mai bine decât Clujul: 1) CN CFR SA (cu proiecte de cam 2,9 miliarde Euro, dar și cu multe întârzieri pe mai multe proiecte); 2) CNAIR (cu proiecte de cam 2,7 miliarde Euro și cu o performanță absolut fenomenală în ultimii ani – cei de acolo ar merita un bonus de performanță); 3) Autoritatea pentru Digitalizarea României (cu proiecte de cam 600 mil. Euro, bună parte din care merg pe Cloudul Guvernamental). 
2. Constanța. Constanța a fost mereu abilă pe atragerea de finanțări pentru proiectele lor mari și au reușit și acum să performeze bine cu proiecte PNRR în valoare de aproximativ 270 mil. Euro, ce merg pe dezvoltarea infrastructurii spitalicești, pe sistemul termic, pe creșterea eficienței energetice a fondului construit, sau pe înnoirea parcului auto pe transport public. Au performat mai bine decât Constanța (în plus față de autoritățile listate la Cluj) numai Ministerul Finanțelor, METROREX și Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ce a făcut minuni în ultimii ani pe reînoirea flotei feroviare din România).
3. Sectorul 4 al Municipiului București. Într-un top unde Primăria Generală a Municipiului București lipsește cu desăvârșire, Sectorul 4 face o surpiză plăcută cu un portofoliu de proiecte PNRR în valoare de aproximativ 220 mil. Euro. Bună parte din alocarea PNRR (cam 200 mil. Euro) merge pe dezvoltarea infrastructurii spitalicești.
4. Oradea. Cu Oradea ne-am obișnuit în topuri și nu dezamăgește nici acum, fiind imediat după Sectorul 4 la valoarea proiectelor PNRR, cu aproximativ 215 mil. Euro. Cu finanțare PNRR au pornit infrastructură spitalicească, au extins rețeaua de puncte de încărcare pentru vehiculele electrice, și-au reînnoit flota de transport public locală, și și-au dotat școlile, grădinițele și creșele locale.
5. Galați. Galațiul are un portofoliu de proiecte PNRR de cam 155 mil. Euro, cu focus pe reînnoirea parcului auto destinat transportului public, dotarea unui campus regional, eficientizarea energetică a clădirilor publice sau înființarea unor centre de colectare cu aport voluntar. Peste Galați au fost numai Spitalul de Urgență Dimitrie Gerota, Ministerul Afacerilor Interne și județul Timiș.
6. Lugoj. Cine s-ar fi așteptat ca o primărie de oraș mic, cu numai 165 funcționari publici să aibe un portofoliu de proiecte PNRR mai mare decât Ministerul Educației, Ministerul Mediului sau Ministerul Sănătății. Sunt mulți la nivel central ce se opun descentralizării pe motiv că primăriile ar avea capacitate mult prea scăzută. Dar cum reconciliem această aserțiune cu faptul că o primărie mică are portofoliu de proiecte PNRR de cam 144 mil. Euro – cu mult peste bună parte din ministerele și autoritățile centrale din România. Nu prea ai cum! Bună parte din alocările PNRR ale Lugojului sunt pe infrastructură spitalicească și rămâne de văzut dacă reușesc să atragă toți banii până în 2026, dar performanța lor este remarcabilă.
7. Buzău. Cu Buzău ne-am obișnuit de asemenea să îi avem printre top performeri și ei au reușit să acceseze finanțări PNRR de cam 140 mil. Euro, pe domenii foarte variate, indicând o capacitate mare a administrației locale de a scrie proiecte. Buzău și Oradea se remarcă prin diversitatea portofoliului de proiecte PNRR și vor sta probabil bine și pe absorbția fondurilor la final de 2026.
8. Iași. Iași are un portofoliu de proiecte PNRR de cam 138 mil. Euro. S-au mișcat foarte bine pe atragerea de finanțări pe diferite domenii, de la dezvoltarea rețelei de școli verzi, la reînnoirea parcului auto pe transport public, la eficientizarea energetică a clădirilor publice, sau dezvoltarea sistemului de culegere separată a deșeurilor.
9. Brașov. Brașovul are un portofoliu divers de proiecte PNRR (au accesat mai toate axele disponibile), cu valoare totală de cam 115 mil. Euro.
10. Sectorul 3 al Municipiului București. Sectorul 3 închide topul 10 cu un portofoliu PNRR de cam 111 mil. Euro.
Datele acestea arată clar că avem nevoie de mai multă descentralizare și că localul este de multe ori mai eficient decât centrul.
Important este să avem o descentralizare mai mare pe programele de investiții precum și o flexibilitate mai mare pentru primării în generarea de surse proprii de finanțare. De exemplu, Codul Fiscal pune limite superioare pentru primării pe taxele pe teren, pe proprietate și pe vehicule. Asta înseamnă că primăriile sunt sever limitate pe generarea de venituri proprii, și implicit sunt limitate pe proiectele de dezvoltare ce le pot implementa.
Într-o lume unde orașele devin actori globali tot mai importanți trebuie să creăm posibilitatea ca orașele din România să aibă acces la resurse. Orașele sunt motoarele economice ale unei țări și ele trebuie sprijinite. Descentralizarea investițiilor din PNRR și crearea unor programe de investiții speciale pentru orașe e vitală pentru evoluția economică a României.
Articol semnat de Dan Silva este expert în dezvoltare urbană și colaborator al UrbanizeHub.
