home Comunitate, Politici Urbane & Guvernanță, Proiecte & Orașe Orașele Magnet: Iași vs. Cluj vs. Timișoara

Orașele Magnet: Iași vs. Cluj vs. Timișoara

A apărut zilele trecute o dezbatere pe marginea competiției dintre Iași și Cluj, am scris și noi nu demult ceva legat de Timișoara vs Cluj și am zis să continuăm discuția despre Orașele Magnet ale României. Dar nu am vrea să discutăm despre o competiție care la prima vedere probabil înclină spre Cluj, ci să mergem pe o pantă constructivă – am vrea să venim cu propuneri cu ce poate fiecare oraș învăța de la celălalt. Și, nu, nu vom propune Iașiului sau Timișoarei să facă UNTOLD, nu vom da exemplul cultural al Clujului pentru Timișoara Capitală Culturală  – chiar dacă cele trei orașe au foarte multe în comun, destinele lor sunt, și vor fi modelate de decizii individuale, pe care nu avem cum să le anticipăm. Orașele și comunitățile ce nu știu să își croiască propriul destin dau inevitabil în declin sau în caricatură. Vom veni câte trei cu trei propuneri, pentru a putea fi mai ușor de digerat, având în vedere și că suntem cu toții pe program de vară.

Ce poate învăța Clujul de la Iași?

  1. Mobilizarea capitalului privat local pentru regenerarea orașului. Primăria Cluj negociază cu dezvoltatorii locali implicarea în dezvoltare de infrastructură publică, dar majoritatea intervenților sunt pe scară mică (cu câteva excepții precum Iulius sau Argos) – nimic la scara și impactul zonei Palas din Iași. Bună parte a proiectelor de dezvoltare sunt ciupeli făcute pentru profit rapid nu pentru impact pe termen lung. Clujul are TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park si UNTOLD, dar probabil nu are (încă) oameni de afaceri locali care să pună suflet în transformarea orașului cum au făcut-o ieșenii de la Iulius.
  1. Legătura cu America. SUA reprezintă 25% din piața globală și nici un oraș cu pretenții nu-și poate permite să nu fie bine conectat la această piață. Iași, datorită accesului mai dificil la piețele europene, pare să-și fi activat mai bine rețelele din America, și au dat lovitura când un ieșean angajat la Amazon a convins gigantul american să vină să investească în capitala Moldovei. Amazon este acum nu numai cea mai mare firmă din Iași, dar și o firmă în plină expansiune, cu un nou campus în plină dezvoltare. Clujul are de asemenea o diaspora puternică în State, și ar trebui să o activeze mai abil. Pe termen lung, o firmă precum Amazon în Iași, va depăși firme precum MOL, Bosch sau Emerson din Cluj.
  1. Atragerea oamenilor. Într-un context în care țările din jurul nostru au luat-o pe o pantă xenofobă, cu un discurs agresiv împotriva migrației, Iașiul pare să se fi acomodat destul de ușor la valul de migranți, parte scriptic, parte real, dinspre Moldova. Ambele orașe au o carență mare de forță de muncă, dar Iașiul, în bună parte datorită poziției geografice mai favorizante, de această dată, a fost mai abil în a atrage oameni. Mărimea contează, și un oraș cu un avantaj demografic va fi și mai atractiv pentru investitori.

Ce poate învăța Iașiul de la Cluj?

  1. Definirea unui portofoliu de proiecte strategice. Toată lumea din țară știe de metroul de la Cluj. Bună parte a auzit și de trenul metropolitan și de centura metropolitană a Clujului. Unii poate au auzit de Coridorul Velo Metropolitan de-a lungul Râului Someș. Indiferent dacă ați auzit sau nu de aceste proiecte, ce e bine de știut e că cei de la Cluj au acum un portofoliu matur de proiecte pentru anii următori. Ei nu așteaptă să vadă cum vor arăta ghidurile de finanțare pe PNRR sau POR, și fac lobby ca aceste programe să fie gândite pentru a include proiectele lor. Un portofoliu matur de proiecte are și avantajul de a mobiliza multe energii la nivel local. Oamenii se raliază în jurul proiectelor preferate și susțin implementarea lor. Coridorul Velo Metropolitan, de exemplu, e o propunere a societății civile și s-a coagulat un grup foarte implicat și activ în jurul acestui proiect. Pe marginea proiectului metroului Cluj se dau “lupte de gherilă” pe net, și dezbaterile vor continua probabil mulți ani de acum încolo. Proiectul centurii metropolitane clujene a fost echipat cu benzi pentru bicicliști tot la cererea societății civile (studiul de fezabilitate este în actualizare acum) și în general se bucură de o largă susținere a clujenilor. Iașiul trebuie să iasă de asemenea, la bătaie, cu câteva proiecte strategice de anvergură (nu neapărat publice), care să anime și să implice ieșenii într-un dialog viu despre cum ar trebui să arate orașul de mâine.
  1. Cooperare și coordonare. Primăria Cluj este cea mai eficientă administrație din România, conform topului UrbanizeHub lansat recent, dar puțină lume știe că Primăria colaborează foarte bine și cu Consiliul Județean Cluj (CJ Cluj este în sine cel mai performant CJ din România) și cu bună parte din primăriile din zona metropolitană. Iașiul are dezavantajul unui Consiliu Local “la cuțite”, o colaborare tot mai slabă cu nivelul județean, și un dezinteres nefericit pentru dimensiunea metropolitană. Toate proiectele mari ale Clujului sunt proiecte metropolitane și acolo s-a înțeles că nu ai cum să crești și să te dezvolți dacă gândești proiecte numai în limita granițelor tale administrative și dacă nu știi să colaborezi eficient cu primăriile din zona metropolitană.
  1. Implicarea actorilor de la nivel local în gândirea viitorului orașului. Indiferent dacă vorbim de Bugetarea Participativă, de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, sau de implicarea activă a experților locali în gândirea direcților strategice pentru oraș, Clujul a știut să mobilizeze foarte abil energiile și expertiza locală. CIVICA face același lucru în Iași acum, prin programul Soluții Colaborative, dar astfel de inițiative trebuie multiplicate și susținute. În Cluj, se discută viu și de multe ori pasional, despre proiectele mari ale orașului. Iașiul a rămas deocamdată fixat pe Autostrada Moldova și nu și-a definit încă câteva proiecte majore la nivel local/metropolitan.

Ce poate învăța Timișoara de la Iași și Cluj?

  1. La Iași s-au născut  două inițiative civice de amploare, care au reușit să adune energiile mai multor asociații și oameni pentru a se implica în dezvoltarea sa. Soluții Colaborative și Iași Orașul Bicicletelor sunt inițiative pornite de la firul ierbii, care își propun să transforme orașul într-un mod sustenabil, prin care cetățenii devin parte a unor soluții. Ambele mișcări reprezintă practic comunități de oameni pasionați, care pun suflet în soluțiile la care lucrează, astfel încât să transforme orașul într-un oraș pentru oameni. La Cluj tocmai se încheagă Clujul Sustenabil, un efort colaborativ inițiat de cetățeni implicați civic, cu experiențe profesionale variate. Ei își propun să susțină, să sprijine și să catalizeze inițiative economice, sociale și de mediu de la nivelul Clujului,în scopul dezvoltării urbane sustenabile. Probabil va fi prima mișcare colaborativă pe Green City din România. Timișoara are nevoie de genul acesta de abordări colaborative, venite de la firul ierbii, pentru a coagula comunitatea și pentru a stimula spiritul de implicare în transformarea orașului.
  2. Iași și Cluj s-au poziționat ca orașe în care sectorul IT reprezintă parte importantă a economiei locale. Dinamica celor două orașe este dată de  sectorul IT. Atunci când ai între 20 și 30 de mii de IT-iști cum are Iașiul, acest lucru se regăsește în transformarea vieții urbane din oraș. Pentru că cei din sectorul IT sunt o categorie aparte, care au nevoie de anumite localuri, de un anumit tip de evenimente, de un anumit mod de deplasare în oraș. Lifestyle-ul acestei categorii de oameni influentează felul cum se dezvoltă orașul, iar orașul devine mai vibrant datorită lor.  Timișoara s-a poziționat într-o zonă exclusiv de corporate (spre deosebire de Cluj unde se simte un puternic val de antreprenoriat), cu focus pe industria automotive, industrie unde angajații nu sunt la fel de efervescenți ca cei din IT. Poate la nivel de PIB e lângă Cluj, însă sunt mari șanse ca pe viitor parte din companiile prezente în Timișoara să migreze spre zone mai Estice.
  3. Poate la Iași nu am văzut încă o viziune pe termen lung, însă cert e că cei din Cluj o au, iar Timișoara încă încearcă să se poziționeze la nivel de viziune. Este clar că orașul are calități neexploatate (patrimoniu, cultură) însă nu există încă o viziune clară asupra a ceea ce iși dorește Timișoara în următorii 10 ani și care sunt proiectele strategice pentru a atinge acele obiective.

E clar că și Clujul sau Iași au de învățat de la Timișoara mai multe lucruri. Cultura bicicletei și folosirea ei în mod constant de către oamenii din comunitate precum și infrastructura de piste net superioară a Timișoarei, face din oraș un oraș bike-friendly, în comparație cu celelalte două. Calitatea spațiilor publice verzi, parcuri și zone de agrement este mult mai ridicată în orașul de pe Bega, iar râul reprezintă un punct de atracție pentru comunitate, spre deosebire de Someș care nu este încă exploatat și nu are în jurul său efervescența Begăi. Timișoara, spre deosebire de celelate două orașe are o administrație nouă, și e nevoie de timp pentru a vedea rezultate concrete.

Orașele magnet ale României, sunt orașele care după București, reprezintă cele mai active comunități urbane. Sunt într-o creștere rapidă, mai mare decât a altor orașe celebre din Europa, așa cum am scris aici: Orașele românești, cea mai rapidă creștere economică din Europa. Noi credem că fiecare oraș are ceva de învățat de la celălalt și că dacă există această abordare de colaborare, deschidere și învățare, beneficiarul final va fi cetățeanul. Putem modela împreună viitorul orașelor prin aceste exemple.

Surse foto: CultureTrip, AvionTourism, TheGuardian,Kayak




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

5 thoughts on “Orașele Magnet: Iași vs. Cluj vs. Timișoara

  1. Când iei în considerare locul de proveniență al investitorilor din Cluj, constați trist că, cu rare excepții, toți sunt străini (la capitolul birouri în afară de The Ofiice și rezidențial unu-două blocuri, absolut tot e deținut de non-clujeni să zic așa). Și ghici ciupercă unde zboară profitul? Sigur în Cluj nu. E o particularitate economică care face diferența și dezavantajează în termeni aproape definitivi Clujul față de Timișoara și Iași. În Timișoara în afară de Iulius Town și Shopping City și 1-2 ansambluri rezidențiale totul e monopolizat de milionarii locali Șandor, Tornoreanu, frații Cristescu, grupul imobiliar Sedako, s.a.m.d și din câte se vorbește e meritul direcției de investiții și urbanism din cadrul PMT că a reușit acest lucru fantastic cu implicarea regretatului Robu care a propus și oferit covor roșu investitorilor locali în dauna celor străini – sâc! (geniu la faza asta). Ca să te citez, aici trusturile străine ciupesc, cu buza umflată când realizează că nu e pământ virgin neexploatat și au intrat în horă când zarurile sunt demult aruncate. Din câte am auzit și la Iași jucătorii locali fac legea. Și e excelent că se petrece asta. Diferența e că la Cluj nu mai poți intra de jucătorii străini, iar la Timișoara și Iași nu mai poți intra de jucătorii locali. Iar profitul obținut de ultimele două se rostogolește în noi și noi proiecte și tot așa.

  2. Bla bla bla. Ce ar trebui să învețe Timișoara și Iașul de la Cluj? Să aibă un primar pupincurist ajuns primar prim-ministru care să sifoneze bugetul României spre respectiva localitate.
    Ce ar trebui să învețe Clujul și Timișoara? Că încă sunt niște orașe de provincie al fostului imperiu austro-ungar cu ifosele de rigoare. Iașului a fost capitala unei țări sute de ani. Unirea cu Muntenia a fost o mezalianță Chiar dacă aia a fost “Marea Unire”. Ulterior o provincie s-a unit cu o țară care se numea România.

  3. Chiar și așa Clujul se bate economic cu Aradul amândouă pe la 1,7-1,9 miliarde euro investiții. Aradul, iarăși un oraș de viitor de care se scrie și inclusiv site-ul acesta scrie prea puțin. După mine, e municipiul-locomotivă din categoria 100.000-200.000 locuitori, peste Sibiu. Sunt convins că dacă Armata ar ceda și s-ar face cetatea l-ar depăși și turistic.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty − 16 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box