home Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță Orașele românești: cea mai rapidă creștere economică din Europa

Orașele românești: cea mai rapidă creștere economică din Europa

Orașele românești au creșterea cea mai rapidă din UE, și au propulsat România în rândul economiilor cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial. Momentan, România a depășit Ungaria ca PIB per cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare). Economic, Bucureștiul este peste Budapesta, Clujul este peste Cracovia, Timișoara este peste Gdansk, Brașov și Constanța sunt peste Katowice sau Porto. Orașele românești sunt noii TIGRII ai EUROPEI. Pentru a-și susține creșterea orașele românești trebuie să știe să investească strategic în infrastructură publică și să încurajeze investițiile private.

România este de departe cea mai dinamică economie din Europa. Între 2000 și 2019, economia românească a crescut cu 343%, la distanță mare de următoarea țară ca performanță – Lituania, cu o creștere de 271% în aceeași perioadă, și la o distanță și mai mare de principalii noștri competitori în regiune – Polonia (155%), Slovacia (133%) și Ungaria (132%). Graficul de mai jos arată clar că România a plecat de la capătul plutonului, dar a recuperat rapid ecartul față de țările din regiune, și acum suflăm în ceafa Poloniei și Ungariei. Este un parcurs amețitor al economiei românești, pe care puțini dintre noi l-am conștientizat – pe de o parte pentru că nu toți românii au simțit această creștere în buzunarul propriu (deși salariul mediu pe economie a crescut de la aproximativ 100 Euro în 2000, la aproximativ 700 Euro în 2021), pe de altă parte pentru că sectorul public nu a ținut neapărat pasul cu sectorul privat.

PIB pe cap de locuitor într-o selecție de țări

Sursa: EuroStat

Între 2000 și 2018, exporturile de bunuri ale României au crescut de 7.2 ori (între 1990 și 2018 au crescut de 25 ori!). În aceeași perioadă însă, cheltuielile medii de capital ale municipiilor din România au scăzut (dacă excludem fondurile europene din ecuație). Se investește, ca atare, mai puțin acum decât în 2000! Noroc cu fondurile europene, care au propulsat în față câteva primării mai întreprinzătoare. Orașele care au știut să atragă fonduri europene s-au și schimbat la față (iar cetățenii simt mai bine creșterea economică), în timp ce restul arată, în mare, ca acum 20 ani, chiar dacă economia locală a trecut printr-un proces de transformare rapid. Exemplul cel mai emblematic este Bucureștiul. În Barometrul Urban 2020, elaborat de Ministerul Dezvoltării în cadrul Politicii Urbane, Bucureștiul se plasează, în ceea ce privește gradul de satisfacție al cetățenilor față de diferite servicii și infrastructură urbană, sub orașele cu 120.000 locuitori – la absolut toate dimensiunile măsurate. Barometrul poate fi accesat aici: https://citadini.ro/barometru-urban-2020/ 

Chiar dacă nu toate orașele din România au avut noroc de primari vizionari și eficienți, majoritatea au avut noroc de un sector privat dinamic. Au fost avantajate orașele mari (cu Bucureștiul beneficiind în ciuda unor adminsitrații nu întotdeauna performante), orașele cu poziționare geografică avantajoasă (majoritar cele din vestul țării), orașele cu un mediu academic dinamic și orașele cu adminsitrații performante.

Atuul principal al orașelor din România a fost forța de muncă bine pregătită. Creșterea productivității individuale în orașele mari din România, nu poate fi explicată altfel (nu s-au adus tehnologii inovatoare ca la polonezi, sau know-how mai deștept ca la unguri). În tabelul de mai jos se poate observa performanța principalelor zone metropolitane din estul Uniunii Europene. 

Ce veți vedea imediat este că București, Cluj, Timișoara, Brașov și Constanța se numără printre cele mai performante zone metropolitane din regiune, în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. În ceea ce privește ritmul de creștere, orașele românești au înregistrat cea mai accelerată dinamică din Europa. De exemplu, orașele secundare din România, au o performanță (atât ca valoare a PIB-ului pe cap de locuitor, cât și în ceea ce privește ritmul de creștere) net superioară orașelor secundare din Ungaria. Ceea ce înseamnă, că pe un astfel de trend, România  a ajuns, cel mai probabil, să aibă acum un PIB pe cap de locuitor (ajustat la puterea de cumpărare) peste cel al Ungariei. 

Performanța principalelor zone metropolitane din estul Uniunii Europene

Sursa: EuroStat

Întrebarea firească după analiza acestor date este: pot orașele să își mențină creșterea în anii următori? Noi spunem că da, în cazul în care nu se vor baza numai pe sectorul privat. Fără investiții publice cheie pentru a ajuta și stimula investițiile private în continuare, orașele românești nu au cum să susțină acest ritm de creștere. Bucureștiul este iarăși un exemplu clar în acest sens – cu traficul cel mai congestionat din UE, cu două ierni cu căldură dată cu țârâita, cu multe săptămâni fără apă caldă, cu clădiri ce stau să cadă peste pietoni, și cu marile proiecte de investiții blocate de câteva luni.

Fără investiții cheie în infrastructură și calitatea vieții, orașele românești riscă să rămână fără suflu în următorii ani sau să sucombe sub propria greutate. Când vine vorba de investiții cheie, toată lumea e cu ochii pe cei 80 miliarde de euro în fonduri europene, din care peste 14 miliarde vor fi destinate direct administrațiilor urbane. Bineînțeles că aceste resurse sunt vitale, dar nu sunt cele mai importante surse de dezvoltare la îndemâna orașelor.

Devoltarea infrastructurii publice nu este un scop în sine. Infrastructura publică este un instrument folosit de o admininstrație pentru a atrage sau păstra oameni, investitori și turiști. Chiar dacă la noi se construiește infrastructură de amorul artei, scopul final al unei investiții ar trebui să fie creșterea atractivității unui loc, iar într-o lumea ideală, o investiție publică ar trebui să aibă un efect multiplicator cât mai mare – mai exact să încurajeze investiții adiționale făcute de mediul privat sau de cetățeni, precum și bani lăsați de turiști.

Foto: TheCultureTrip, DreamsTime




Alăturându-te comunității de urbanizeri, primești acces gratuit la 2 rapoarte UrbanizeHub.

Te vom ține informat în legătură cu cele mai noi idei, proiecte și opinii despre orașele viitorului și dezvoltarea urbană durabilă.
Trimițând acest formular sunteți de acord cu Politica de confidențialitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fifteen − 6 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box