România urbană se schimbă. Unele orașe cresc mai repede decât și-ar fi imaginat propriii locuitori. Altele caută încă direcția potrivită. Ediția 2025 a CITY INDEX, realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare, arată că orașele românești încep să se maturizeze și să se gândească diferit: mai analitic, mai orientat pe date și în cele mai bune cazuri, mai aproape de oameni. Orașele nu mai aleargă doar după fonduri europene sau titluri de „smart city”, ci încep să se uite cu luciditate la calitatea vieții și la impactul pe termen lung al deciziilor publice.
Ediția 2025 a CITY INDEX, surprinde acest moment de cotitură. Raportul nu pune acentul doar pe „cine este pe primul loc”, ci pe cum fiecare oraș se mișcă în raport cu propriul potențial și cu celelalte, arătând că adevărata performanță urbană se măsoară în coeziune, consistență și direcție, nu doar în poziția din clasament. Cu ajutorul celor 51 de indicatori grupați în trei componente majore – Calitate, Prosperitate și Vibrație – CITY INDEX 2025 ne oferă o imagine mai completă a realității urbane.
Ce se vede în spatele clasamentului
- Cluj-Napoca vs. București – două modele diferite de succes
Deși capitala domină economic prin cifră de afaceri, număr de companii mari și forță financiară locală, Cluj-Napoca câștigă prin calitate și coerență: educație performantă, implicare civică și o comunitate tânără. În timp ce Bucureștiul are forța brută, Clujul impresionează prin echilibru, consistență și viziune urbană pe termen lung.
- Orașele mari conduc, dar orașele medii devin surprizele anului
Mărimea orașelor aduce avantaj de scală, dar nu și garanția performanței.
Orașele mari au infrastructură, forță economică și capital uman diversificat. Dispun de universități, centre medicale, instituții culturale, conexiuni de transport și piețe de muncă mai flexibile.
Toate aceste elemente creează „efectul de aglomerație”: resursele, talentele și investițiile tind să se concentreze acolo unde ecosistemul este deja dens. În schimb, orașele mici și medii pornesc de la un dezavantaj structural — resurse fiscale mai reduse, piață de muncă limitată, atractivitate scăzută pentru investiții mari — și, implicit, scoruri mai mici la Prosperitate și Vibrație. Totuși, raportul arată că dimensiunea nu este destin. Chiar și orașe mici și medii pot depăși dezavantajul de scară printr-o strategie coerentă și prin implicarea comunității. Performanța urbană ține mai mult de viziune și consistență decât de mărimea geografică sau demografică a orașului. Excepția notabilă de la regulă: Alba Iulia aduce în 2025 cea mai solidă dovadă că dimensiunea nu este o condamnare, dacă există viziune și coerență.
- Vibrația, noul motor al performanței urbane
Cea mai importantă revelație a ediției 2025: „Vibrația” – componenta care include cultura, turismul, divertismentul și implicarea civică – are cea mai mare influență asupra scorului general: peste 10% din performanța urbană totală. Acest rezultat o plasează peste economie sau educație în puterea explicativă, indicând că, pe măsură ce orașele își rezolvă infrastructura și serviciile, calitatea experienței urbane devine adevăratul diferențiator.
Din perspectiva UrbanizeHub, ediția din acest an confirmă o direcție de maturizare reală a României urbane. Rezultatele 2025 arată limpede că orașele care performează sunt cele care aleg colaborarea, nu competiția – cele care construiesc cu răbdare, pe termen lung, și care gândesc în parteneriate. Este un semn că România începe să-și înțeleagă orașele ca pe niște ecosisteme vii, nu ca pe simple unități administrative iar asta, pentru viitorul urban al țării, este o veste excelentă. Mai mult, în spatele scorurilor și indicatorilor se conturează câteva exemple dintr-o nouă cultură a guvernanței locale: administrații mai analitice, comunități mai implicate, lideri care încep să înțeleagă că dezvoltarea nu este o cursă de viteză, ci un exercițiu de rezistență și mai ales de curaj și de viziune.
La realizarea lui au lucrat experți urbaniști, sociologi, economiști, specialiști în date, marketing și dezvoltare durabilă – coordonați de Institutul pentru Orașe Vizionare. Așa cum spune Felix Tătaru, președintele Institutului pentru Orașe Vizionare, „CITY INDEX nu este un clasament al administrațiilor, ci o radiografie a orașelor — un mod de a înțelege cum se articulează calitatea locului, prosperitatea și vibrația comunității.”
Raportul complet CITY INDEX 2025 poate fi descărcat de la acest link oficial: https://www.iov.ro/cityindex/ .
