Puneți verdele înaintea betonului!

Orașele smart nu sunt despre senzori sau indici economici, ci despre oameni și cum se pot conecta cu natura. Urban Landscapes Romania aduce modele de bune practici din Țările de Jos pentru amenajarea spațiilor verzi și ne spune care sunt beneficiile plantelor pentru sănătatea urbană.

Urban Landscapes Romania activează încă din 2019, când un grup de olandezi din mediul public și privat au decis să sprijine centrele urbane din România să devină mai verzi. Regatul Țărilor de Jos crede în aducerea mediului de business la aceeași masa cu instituțiile din mediul public pentru a genera soluții la problemele contemporane. Așa a fost creat proiectul Urban Landscapes Romania (ULR), co-finanțat de stat și mediul de afaceri.

Vizită de studiu. Autorități și profesioniști la Primăria Harderwijk, iunie 2022

De la înființare și până în prezent, ULR a încheiat mai multe parteneriate cu instituții din România prin care a derulat proiecte. Cele mai cunoscute sunt colaborările cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București și Asociația Peisagiștilor din România. Printre proiectele generate putem vorbi de exerciții demonstrative care arată că se poate crea un impact extensiv cu măsuri minore, cum ar fi pereții verzi amplasați la „Ion Mincu”, care sunt compuși dintr-un ansamblu de plante așezați pe verticală și care  contribuie la purificarea aerului. Tot la universitate, în locul unui spațiu abandonat a fost creat un spațiu verde de care s-au ocupat studenții în colaborare cu specialiștii ULR. De asemenea, au fost organizate misiuni prin care profesioniști și reprezentanți ai administrațiilor publice au vizitat Olanda pentru a se inspira din soluții concrete de proiectare a spațiilor verzi, în context urban.

Peretele verde amplasat la Universitatea „Ion Mincu”, București

Laleaua pentru amintirea Cartierului Uranus

Laleaua Uranus plantată în fața Senatului României

Pe lângă generarea de proiecte,ULR a contribuit și la proiecte care se aflau deja în derulare. Cel mai important exemplu este Grădina Uranus de la Senatul României. În plus față de amenajare, obiectivul proiectului a fost să pună în valoare patrimoniul istoric, mai exact cel de dinaintea Palatului Parlamentului. Cartierul Uranus a fost sufletul Micului Paris. Prima generație de arhitecți români cu școală la ”Ecole des Beaux Arts” din Capitala Franței s-a întors acasă cu viziunea de a crea un oraș așa cum l-au văzut în Occident. Stilul Baroc, renascentist specific francez și italian a fost introdus în toate construcțiile, de la case la magazine, palate și clădiri publice. Cartierul unde astăzi se află Palatul Parlamentului a fost unul cu case vechi românești și locuit în perioada interbelică de oameni cu venituri medii și ocupații variate, cum ar fi negustori, meșteșugari și mici antreprenori. După cutremurul din 1977 care a pus la pământ multe clădiri istorice, Partidul Comunist a continuat dezastrul și au decis să demoleze întregul Uranus care a fost protejat în mare parte de cutremur. Tocmai pentru că era o zonă sigură, comuniștii au hotărât să pună în locul construcțiilor viitoarea Casă a Poporului. Familii întregi au fost obligate să se mute și întregul farmec al Bucureștiului a fost înlocuit de un șantier în care sute de oameni și-au pierdut viața.

Colaboratorii din Olanda au aflat povestea locului și au gândit o lalea specială care să ducă mai departe moștenirea Bucureștiului istoric. Laleaua arată ca o pată de sânge, în amintirea suferințelor prin care au trecut bucureștenii din Uranus. Planta a fost omologată și este inclusă în catalogul varietăților de lalele, urmând să fie multiplicată și replantată în alte zone ale României. Va putea fi și vândută ca floare de buchet, fiind un omagiu pentru Cartierul Uranus și oamenii timpului dar și un simbol viu păstrat în peisajul de azi al orașului.

Terapia prin spații verzi

Lansarea proiectului destinat grădinilor terapeutice la UAIM

Valoarea terapeutică a grădinilor de spital nu este incă recunoscută și folosită în România, cu toate că beneficiile sale atât pentru pacienți cât și pentru personalul medical sunt uriașe. În parteneriat cu Universitatea Ion Mincu și Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, ULR va contribui la refacerea grădinii Spitalului Panduri promovând valoarea sa terapeutică și contribuția sa la procesul de vindecare. Dacă ne gândim la impactul pe care l-a avut pandemia asupra noastră, a tuturor celor care au trecut prin perioada de lockdown, putem înțelege mult mai bine cum se simt cei care petrec zile și chiar luni întregi în centrele de recuperare urbană. Spațiul din jurul nostru poate fi interpretat ca o uriașă grădină terapeutică de la care avem așteptarea de a ne oferi liniște și a diminua stresul generat de mediul urban.

Vedere de sus a designului floral din Jibou

În plin context pandemic Grădina Botanică din Jibou  a gazduit un proiect de reproducere a unei tradiționale mori olandeze în totalitate din lalele. Pe lângă marcarea legăturii cu Țările de Jos, olandezii fiind cunoscuți pentru morile pitorești și câmpurile întregi de lalele, proiectul demonstrează cât de simplu poate fi realizat un lucru spectaculos cu ajutorul bulbilor.

Verdele pe primul loc

Clădirea Universității Aeres Floriade, 2022

Filozofia care pune verdele înainte în orice proiect de construcție sau dezvoltare urbană nu este suficient răspândită în România. ULR a încercat să promoveze această idee și să aducă exemple către stakeholderi din administrație și mediul educațional. Din acest motiv, au fost generate concursuri adresate tinerilor și stagii de practică la companii din cadrul inițiativei pentruapaticipa direct la se amenajarea  pas cu pas a unui spațiu natural pentru oameni. Prezența peisagiștilor tineri în echipele care administrează domeniul public în cadrul autorităților locale reprezintă o șansă pentru a facilita inovarea în acest domeniu. Una dintre cele mai frumoase exemple in acest sens a fost pentru ULR ea echipa de peisagiști de la Primăria Sectorului 6 din București, și deschiderea ei către punerea în practică a unor bune practici din experiența europeană. În general , se poate vedea o schimbare în bine pentru administrațiile din România. Cadrele de finanțare curente impun anumite reguli pentru transparență și sustenabilitate, cetățenii se informează mult mai mult și sunt mai pregătiți pentru dialogul cu autoritățile în acest domeniu.

Ceea ce ne lipsește, din păcate, este consecvența în susținerea unor soluții care dau rezultate pe termen lung. Plantele perene sunt o alternativă care crează un mediu mai aproape de cel natural, sălbatic. Dacă europenii din Vest preferă acest tip de plante pentru sentimentul de apropiere de cadrul natural și costul redus de întreținere, românii sunt încă reticenți la aceste tipuri de plante. Publicul trebuie adus cât mai aproape de spațiul verde, fie că vorbim de acțiuni de plantare împreună sau îngrijire a unui spațiu. Oamenii care își asumă un spațiu pot genera schimbarea, un exemplu foarte bun și la îndemână este îngrijirea spațiilor verzi din jurul blocului. Foarte important este ca elevii, copiii să fie implicați încă de la vârste fragede pentru a înțelege cât de important poate fi un copac plantat de ei la zece ani odată cu trecerea timpului.

Sesiune de plantare în Campusul USAMV București

Totul depinde de capacitatea echipei de implementare, fie ea din mediul privat sau sectorul public. O provocare generală este lipsa resursei  umane specializate de nivel mediu. Majoritatea angajaților care plantează și întrețin sunt calificați la locul de muncă fără o pregătire temeinică pentru îngrijirea unui spațiu public.  De altfel meseria de grădinar urban nu există în Clasificarea Ocupațiilor din România. Cea mai apropiată este cea de grădinar, profilată însă pe producția de legume și fructe. Se încearcă în prezent introducerea acestei meserii și predarea ei în liceele agricole pentru a repara omisiunea acestei calificări atât de necesară pentru proiecte durabile de înverzire urbană.

Mediul de afaceri înțelege trendul de a face lucrurile diferit și sustenabil. De exemplu, Iulius a reușit să creeze amenajări inspiraționale prin micile orase verzi create în jurul proiectelor imobiliare din Timișoara și Iași. Oradea este de asemenea, un exemplu de administrație care și-a asumat implementarea unor soluții pentru activarea spațiului urban inclusiv prin considerarea râului de către locuitori și valorificarea lui pentru creșterea calității vieții în oraș.

Materialul săditor de calitate, dezvoltat în pepinieră și plantat la maturitate este de asemenea, elementul care face diferența pentru un oraș. Echipa ULR a susținut astfel de proiecte cu expertiza membrilor săi alături de peisagiști români.

Ce putem învăța de la spațiile publice din Țările de Jos?

Portofoliul Urban Landscapes Romania conține soluții care includ inovarea peisagistică, încurajează micromobilitatea și reducerea poluării aerului.

De Kleine Campus este un spațiu de lucru comun situat într-o școală de gramatică aproape de centrul orașului Arnhem. Pentru a face ca locul să devină cât mai viu, experții olandezi au venit cu idei de „verde funcțional”, adică pomi care nu sunt amplasați pentru scopul estetic, ci și pentru a produce fructe sau nuci care pot fi servite la cafenea. Pe malul iazului bun pentru înotat au fost așezate plante care purifică apa și de-a lungul perimetrului exterior există copaci care acționează ca o barieră naturală pentru zgomotul orașului.

Parcarea din Olemolenhof este mai mult decât un loc pentru mașini, oferind acum aceleași funcționalități ca și o piață publică. Soluțiile verzi pentru a face artă dintr-o zonă de ciment includ plantarea a 42 de copaci, dintre care un palmier, a unei vegetații la limita spațiului și crearea de zone pentru repaus. Chiar în inima acestei parcări a fost creat un spațiu circular unde oamenii se pot întâlni și organiza diverse evenimente.

Parcul Gării Harderwijk a fost creat după ce orașul a decis să animeze locul și să dea un nou sens unui spațiu neutilizat. Experții au venit cu ideea unui loc de joacă din materiale naturale, verzi, care să atragă oamenii pentru a-și petrece timpul liber acolo. Materialele circulare au fost ideea centrală a acestui concept, fiind folosit predominant stejarul. Acum spațiul este îndrăgit atât de copii cât și de adulții care aleg să se plimbe prin zonă sau cei care fac naveta cu trenul.

Sunt pași făcuți în direcția bună și pe mai departe depinde de implicarea tuturor ca să putem contura spații publice de calitate și sustenabile. Urban Landscapes Romania își propune să rămână aproape de toți cei care vor vrea să construiască lucruri durabile în contextul local din România.

Articol sponsorizat de Urban Landscapes Romania