La Timișoara și Iași se poate!

Orașele cele mai dezvoltate și apreciate din Europa și din întreaga lume sunt caracterizate în primul rând de o abordare inovatoare și participativă a guvernanței urbane. Astfel, cetățenii și organizațiile societății civile sunt încurajate să se implice în mod activ în propunerea și implementarea de idei și proiecte prin care orașele să fie mai primitoare, mai adaptabile la schimbări și mai prietenoase cu mediul înconjurător.

Beneficiile acestui mod de guvernanță urbană se văd imediat și au fost aplicate și în orașe din România, în Timișoara, Iași sau Cluj.

UrbanizeHub a scris recent despre proiectul autorităților din Cluj de a implementa bugetarea participativă utilizând tehnologia modernă. Primăria din Cluj alocă o sumă între 1 și 4 milioane de euro pentru proiecte pe care să le propună cetățenii, proiecte care vor contribui la dezvoltarea și modernizarea orașului.

Acest demers este unic în România, însă arată că administrațiile devin din ce în ce mai deschise la colaborarea cu cetățenii, urmând principiile europene de subsidiaritate și guvernanță multi-level.

Timișoara este un alt exemplu unde administrația și cetățenii se mobilizează pentru a crea o colaborare ce va duce la dezvoltarea sustenabilă a orașului. În urma evenimentului „Orașe Magnet” organizat de UrbanizeHub și Banca Mondială și a prezentării studiului UVT cu privire la calitatea vieții din Timișoara, membrii societății civile prezenți la aceste evenimente au creat grupuri de lucru pe cele mai importante teme în dezvoltarea urbană, precum sănătatea, educația și transportul.

Discuțiile din cadrul acestor grupuri au ca scop identificarea de proiecte și propuneri ce pot fi aduse în atenția administrației orașului.

Timișoara Sustenabilă este un alt proiect ce a luat ființă de curând, cu ajutorul UrbanizeHub – o comunitate interdisciplinară, formată din specialiști din mai multe domenii: arhitectură, peisagistică, design, transport. Proiectul se constituie într-o platformă colaborativă pentru accelerarea transportului sustenabil și reamenajarea urbană durabilă a Timișoarei.

Dacă la Timișoara cetățenii se implică în mai multe arii de expertiză în guvernanța urbană, la Iași lucrurile sunt mult mai aplicate pe un singur domeniu.

Studiul „Orașe Magnet” a fost prezentat și aici, iar acest lucru a dus la o mobilizare rapidă a cetățenilor ca follow-up după eveniment: documentul „Magnetizarea Iașiului”, susținut de Asociația CIVICA, o organizație ce dorește să crească nivelul de implicare și responsabilitate în rândul cetățenilor din Iași.

În iunie, 75 de agenți ai schimbării – reprezentanți ai mediului academic și cultural, ai companiilor și ai administrației locale, antreprenori locali și specialiști – au creat, colaborativ, o hartă mentală care indică destinația Iașului în viitorul apropiat, mediu și lung.

Ce își doresc cei de la CIVICA? Să deschidă un birou unic de asistență pentru antreprenori și investitori străini și să digitalizeze un serviciu public.

Cum? Se vor auto-organiza în grupuri de lucru și vor discuta, în primă fază, despre rolul în care ar putea, să se implice fiecare, pentru a coagula o echipă de proiect. Odată ce-au descifrat echipa și catalizatorul (coordonatorul de proiect), rămâne să fie conceptualizat designul proiectului și calendarul de implementare. După care se vor apuca de treabă.

La Cluj, Timișoara sau Iași lucrurile se pun în mișcare cu ajutorul expertizei din societatea civilă. Practic, guvernanța urbană funcționează: “comunitatea” se implică direct în proiectele de dezvoltare, proiecte care practic au impact direct asupra “comunității”. România este la început de drum în acest domeniu și aceste exemple trebuie să inspire și alte orașe și comunități.

Foto: UN Habitat Guide