home Managementul deșeurilor Risipa alimentară, o problemă majoră pentru orașe

Risipa alimentară, o problemă majoră pentru orașe

Anual se produc în toată lumea 4 miliarde de tone de mâncare, însă aproape o treime din această cantitate nu ajunge să fie consumată niciodată.  

Prin comparație, ar fi nevoie de un teren arabil de mărimea Mexicului pentru a putea produce toate alimentele care ajung an de an la groapa de gunoi la nivel global.

Factorii care provoacă risipa alimentară sunt diverși și variază în funcție de stagiul la care mâncarea se găsește în lanțul alimentar: de la pierderi agricole cauzate de fenomene naturale la o proastă administrare a resurselor de către vânzător sau consumatorul final.

Potrivit Organizației Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), acest fenomen este prezent atât în țările dezvoltate industrial (unde majoritatea pierderilor au loc datorită procesării și transportului alimentelor, dar în principal datorită comportamentului consumatorilor), cât și în țările în curs de dezvoltare, unde hrana este irosită din cauza tehnicilor de recoltare sau a infrastructurii precare.

Urbanizarea amplifică risipa alimentară

Un locuitor din Europa aruncă în medie între 95-115 kg de mâncare anual, o cantitate care se traduce nu numai în pierderi financiare, ci și în daune aduse mediului înconjurător.

Tendința este prezentă mai ales în centrele urbane, unde alimente adecvate consumului ajung să fie aruncate datorită costului scăzut, standardelor ridicate cu privire la aspectul și forma produselor, cât și a unei lipse de înțelegere cu privire la procesul prin care acestea se obțin.

Locuitorii din mediul urban au în general un venit mai mare decât al celor din mediul rural, cumpără mai multă mâncare din supermarketuri care impun standarde ridicate cu privire la aspectul alimentelor și locuiesc mai departe de locul în care hrana este produsă și/sau procesată.

Potrivit unor studii realizate de Națiunile Unite, tendințele arată o creștere a populației urbane de până la 2,5 miliarde de oameni până în 2050, factor care va agrava risipa alimentară considerabil în majoritatea orașelor de pe glob.

Problema risipei alimentare este cu atât mai pregnantă în orașe precum Beijing sau Shanghai, unde alimentele neconsumate reprezintă între 50-70% din totalul deșeurilor solide.

Orașele propun soluții inovatoare împotriva deșeurilor alimentare

În același timp, există o multitudine de inițiative care luptă împotriva deșeurilor alimentare, conduse de către ONG-uri, companii din industria alimentară, dar și guverne locale sau alte instituții publice. Milano este unul din orașele care a inițiat lupta împotriva risipei alimentare prin adoptarea unei politici publice clare în domeniul alimentelor (Milan Food Policy, 2015) care vine să traseze obiective ambițioase cu privire la diminuarea deșeurilor alimentare și promovarea unui stil de viață sănătos și sustenabil pentru toți locuitorii săi.

Acest act încurajează donațiile de alimente către persoane defavorizate, acțiuni de informare publică cu privire la modul de conservare și pregătire al mâncării, cât și acțiuni locale de recuperare a alimentelor si valorificarea acestora sub alte forme (de ex. fructele aflate pe punctul de a se strica sunt transformate în sucuri naturale, gemuri etc.).

Soluțiile pentru diminuarea deșeurilor alimentare pot fi extrem de simple și eficace. De exemplu, există varii organizații locale care se ocupă cu redistribuirea alimentelor rămase pe tarabele comercianților după închiderea piețelor.

În aceste orașe s-au format echipe de voluntari care colectează produsele nedorite, fiind un punct de contact între vânzători și centrele de redistribuire a alimentelor, cantine sau alte instituții care oferă ajutor pentru persoanele aflate într-o situație materială precară.

De altfel, o astfel de inițiativă românească derulată la Aiud cu sprijinul asociaţiei Societatea pentru Consum Responsabil a și câştigat competiţia ”Refresh Food Waste Solution” organizată de Comisia Europeană.

Voluntarii din Aiud au colectat circa 800 de kilograme de legume de care au beneficiat peste 50 de persoane. De cele mai multe ori, acest tip de acțiuni vin să compenseze lipsurile pieței, îndeosebi în țări în care nu există o bancă alimentară funcțională la nivel național.

Mișcarea globală care promovează consumul de ‘alimente urâte’, care ajung de obicei să fie aruncate la gunoi datorită standardelor stricte impuse de către marile lanțuri alimentare, a prins rădăcini în întreaga Europă.

Supermarketuri precum Intermarché (Franța) sau Asda (Marea Britanie) au derulat campanii la nivel național prin care au vândut fructe și legume cu ‘defecte’ la preț redus, reactivând în spațiul public discuția despre necesitatea aplicării unor standarde legate de aspectul alimentelor și nu neapărat de calitatea sau valoarea nutrițională a acestora.

Proiectul Frutta Brutta (‘fruct urât’) din Milano a salvat peste 50 de tone de mere ‘imperfecte’, permițându-le fermierilor să își vândă produsele la un preț redus față de cel al pieței (0,80 euro/kg față de 2,50 euro/kg, prețul cu care se vând merele ‘normale’). De asemenea, pentru fiecare kilogram de mere vândut în piață, fermierii au donat un alt kilogram către organizațiile caritabile locale.

Rolul tehnologiei în diminuarea risipei alimentare

Aplicațiile pe mobil afișează magazinele/piețele/brutăriile care oferă produse aproape de data expirării care altfel ar fi ajuns la gunoi, oferind șansa utilizatorilor de a le achiziționa la prețuri mai reduse față de cele normale, iar uneori chiar în mod gratuit.

O astfel de aplicație lansată într-un cartier milanez a strâns peste 10.000 de utilizatori (majoritatea cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani) și 23 de supermarketuri locale, urmând să extindă acest model la alte peste 500 de supermarketuri din nordul Italiei până la sfârșitul acestui an.  

Risipa alimentară este o problemă globală care necesită o abordare holistică și o implicare a tuturor actorilor din sistemul alimentar, de la fermieri la consumatori.

În termeni economici, WRAP (Waste Resources and Action Programme) a calculat costurile deșeurilor alimentare la peste 400 miliarde de dolari anual, reprezentând un incentiv puternic pentru companiile private de a lua măsurile necesare pentru a-și reduce pierderile.

În același timp, este nevoie de un parteneriat durabil între mediul privat și cel public pentru a atinge obiectivul de ‘înjumătățire a deșeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail și consumator’ până în 2030, unul dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă propuse de către Națiunile Unite spre a fi adoptate la nivel global.

În acest context, orașele au șansa de a juca un rol indispensabil în diminuarea risipei alimentare, cu scopul de a asigura hrana pentru miliarde de persoane cu mai puține emisii de carbon și un impact mai scăzut asupra resurselor naturale ale planetei.  
   
Surse: World Resources Institute, FAO, Adevărul, The Guardian

Foto: overdose.am

Citeste si:

Cum putem schimba atitudinile față de deșeuri? Fie că au ca obiectiv creșterea nivelului de reciclare sau reducerea mizeriei de pe străzi, autoritățile nu vor putea niciodată să își îndeplinească a...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *