home Cultură Urbană, Managementul deșeurilor Cum putem schimba atitudinile față de deșeuri?

Cum putem schimba atitudinile față de deșeuri?

Fie că au ca obiectiv creșterea nivelului de reciclare sau reducerea mizeriei de pe străzi, autoritățile nu vor putea niciodată să își îndeplinească aceste scopuri fără să existe o schimbare fundamentală în gândirea și comportamentul cetățenilor, conform experților în managementul deșeurilor adunați la CleanEnviro Summit în Singapore.

Aceștia au arătat trei moduri în care orașele pot îmbunătăți participarea publică în managementul deșeurilor.

Stimulente financiare

Crearea de stimulente financiare pentru ca oamenii să recicleze este o strategie bună pentru a reduce cantitatea de deșeuri ce ajunge la gropile de gunoi.

Australia de Sud este un exemplu excelent în această privință. Prin sistemul Container Deposit, o taxă rambursabilă de 10 cenți este adăugată la prețul oricărei sticle sau cutii de băutură, iar consumatorii își pot recupera acești bani atunci când returnează containerele la punctele de colectare. Ca urmare a implementării acestui program, Australia de Sud are cea mai mare rată de recuperare a deșeurilor dintre toate statele țării, cu excepția Australian Capital Territory.

Cu toate acestea, companiile mari precum Coca-Cola pun presiune pe autorități să nu accepte acest model, ci să permită industriei să creeze un fond prin care să susțină reducerea deșeurilor, deoarece le este teamă că această taxă i-ar putea face pe consumatori să nu mai cumpere produsele. Peter Wadewitz de la Australian Organics Recycling Association spune că acesta nu este un motiv bun pentru a nu susține sistemul, deoarece cei 10 cenți adăugați la prețul unei băuturi nu este suficient de mare pentru a-i face pe oameni să renunțe la produsele respective.

Respect pentru cei ce muncesc în domeniu

Experții cred că personalul de curățenie trebuie atras prin job-uri full time și salarii decente, acest lucru fiind esențial pentru a asigura o calitate ridicată a muncii și a evita deficitul de forță de muncă în acest sector.

În Marea Britanie, de exemplu, personalul de curățenie era, în mod tradițional, angajat part-time, însă acum se fac eforturi pentru a le oferi job-uri full-time – astfel, angajații fac curat în clădiri în timpul orelor obișnuite de muncă și nu noaptea sau dis de dimineață, primesc training vocațional și salarii întregi. Această schimbare le oferă siguranță, situații financiare mai bune și oportunități pentru a dobândi noi competențe. În plus, îi aduce pe aceștia față în față cu celelalte persoane care lucrează în clădire, ceea ce îi face pe oamenii din birouri să păstreze curățenia mai bine pentru că îi cunosc personal pe angajații de la curățenie și au mai mult respect pentru aceștia.

În țările precum SUA, Australia, Noua Zeelandă și Singapore este marcată Ziua Internațională a Personalului de Curățenie pe 15 iulie. În timp ce astfel de măsuri încurajează respectul față de aceste ocupații, din păcate, salariile lor nu reflectă întotdeauna importanța muncii pe care o prestează. Este nevoie de mai mult efort pentru a schimba atitudinile publice – oamenii trebuie să recunoască importanța celor ce păstrează curățenia în comunitățile noastre.

Tehnologie

Kathryn Warren, consultant principal la firma britanică Ricardo Energy & Environment, consideră că tehnologiile precum social media și aplicațiile mobile sunt esențiale pentru asistarea autorităților locale în a-i implica pe cetățeni în problemele legate de deșeuri și reciclare.

Rețelele sociale pot fi folosite pentru a transmite mesajele despre importanța reciclării într-un mod mult mai eficient decât metodele tradiționale precum împărțirea de pliante sau apelurile telefonice. În plus, aceste rețele sunt folositoare pentru a ajunge la persoane care sunt greu de contactat în alte feluri și care tind să recicleze mai puțin, cum ar fi rezidenții temporari sau studenții.

Aplicațiile mobile sunt și ele instrumente esențiale pentru promovarea unor comunități mai curate, spune Warren. Consiliile locale din Marea Britanie au început să folosească aplicații pentru a-i informa pe cetățeni când se colectează deșeurile, ce materiale pot recicla și unde se află cel mai apropiat centru de colectare. Unele țări au început să implementeze servicii de mesagerie instantă pentru ca cetățenii să poată raporta problemele legate de mediu.

Warren mai spune că pe lângă logistică, managementul deșeurilor presupune și o comunicare eficientă.

Sursa: eco-business.com

Fotoparkplacerecycling.com/

Citeste si:

Cele 4 porunci ale orașelor Eduardo Paes este primarului orașului Rio de Janeiro, un centru urban complex și deosebit, în curs de extindere, care adǎpostește 6,5 milioane de oame...
Risipa alimentară, o problemă majoră pentru orașe... Anual se produc în toată lumea 4 miliarde de tone de mâncare, însă aproape o treime din această cantitate nu ajunge să fie consumată niciodată.   Pri...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *