Cele mai performante administrații din România

În 2017, UrbanizeHub a elaborat “Îndrumar pentru Primari”. Documentul prezintă o serie de priorități ce ar trebui să fie pe agenda fiecărui primar din România. Aceste priorități rămân de actualitate și acum, 4 ani mai târziu. La finalul Îndrumarului, noi am prezentat un top cu cele mai eficiente 10 primării din țară. Acest top a făcut mai multă vâlvă decât Îndrumarul în sine și ne-a gândit să îl refacem la 4 ani (un mandat) de la lansare. Scopul nu este de a face vâlvă din nou (deși nu ne supărăm dacă asta se va întâmpla), ci să readucem pe tapet Îndrumarul, având în vedere că suntem într-un nou mandat la nivel local și anul acesta a pornit noul ciclu de finanțare europeană.

Pentru a face topul, am pornit iarăși de la un set de indicatori obiectivi, sumplimentați cu o abordare subiectivă – ne-am uitat mai ales la primăriile cu realizări aparte sau inovații într-un domeniu sau altul. Conform Îndrumarului, cel mai important indicator pentru performanța unei administrații locale este forța sectorului privat. Fără un sector privat performant, nu contează cât beton și asfalt toarnă o primărie. Din păcate însă, foarte puține primării își asumă în mod direct un rol activ în dialogul cu sectorul privat. În cele mai fericite cazuri, primăriile au grijă să creeze condiții favorizante atunci când un investitor strategic anunță intenția de a veni la nivel local.

Ca atare, primul indicator la care ne-am uitat a fost capacitatea de a mobiliza fonduri europene. Este indicatorul cel mai des folosit pentru a măsura proactivitatea și implicarea unei administrații locale în România, în momentul de față (pe viitor, sperăm ca mult mai multă lume să se uite la capacitatea unei primării de a atrage investiții private). Pentru a calcula acest indicator am profitat de baza de date pusă recent la dispoziție de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Din păcate, această bază de date nu este foarte ușor de folosit și a trebuit puțină muncă de chinez bătrân pentru a extrage datele pentru toate municipiile și orașele din România. Datele acestea au fost suplimentate cu date disponibile separate pe programele Interreg, ce au adus venituri adiționale importante localităților din județele de graniță. 

Trebuie menționat că datele acestea pe fonduri europene nu reprezintă absorbție efectivă, ci toate proiectele europene contractate până în martie 2021. Având în vedere că gradul de supra-contractare al fondurilor europene a ajuns la 130%, la nivel național, nu vom vedea modificări mari față de aceste cifre. Rămâne să vedem dacă primăriile vor reuși să și absoarbă aceste fonduri contractate.

O altă mențiune necesară este că aceste sume reprezintă estimări. Multe proiecte sunt făcute în parteneriat, și nu am avut întotdeauna la dispoziție defalcarea sumelor pe parteneri. Situația exactă și finală o vom avea odată ce execuțiile bugetare pe 2023 vor fi disponibile. Atunci vom ști ce s-a cheltuit efectiv. Momentan, vedem din cifrele existente, că investițiile de capital pe 2014-2020 (ce includ și investițiile făcute din foduri proprii) sunt mult sub sumele contractate pe fonduri europene – ceea ce indică dependența mare a primăriilor din România de fonduri europene și necesitatea gândirii unor soluții pentru a crește veniturile proprii (câteva propuneri le găsiți în acest articol UrbanizeHub).

În cele din urmă, accesul la fonduri europene este inegal pentru orașele din România. Regiuni mai sărace, precum Nord-Est au avut alocări mai generoase decât celelalte regiuni; județele din zona de graniță au avut acces la sume adiționale prin programele transfrontaliere Interreg; de asemenea, câteva orașe din țară (Iași, Timișoara, Râmnicu Vâlcea, Bacău, Focșani, Botoșani, București) au avut acces dedicat la fonduri substanțiale pentru reabilitarea sistemului de termoficare. Ca atare, unele orașe au avut condiții mai favorizante pentru a performa pe fonduri europene, deși nu toate au știut să beneficieze de lucrul acesta.

Datele pe fonduri europene au fost suplimentate cu o serie de alți indicatori, după cum urmează:

• PIB per cap de locuitor. Prioritatea zero pentru orice primărie ar trebui să fie un sector privat dinamic. Foarte puține primării și-au asumat un rol pro-activ în atragerea strategică a investitorilor și puține au o strategie clară de susținere a mediului privat local.
• Rata de promovabilitate la Bacalaureat. Dacă nu ști să îți pregătești generațiile viitoare, nu poți spera să performezi. Primăriile pot formal să se ocupe numai de infrastructura formală, dar în practică au mult mai multe instrumente pentru a asigura performanța în acest sector.
• Ponderea veniturilor din taxe locale în total venituri. Capacitatea unei administrații locale de a genera venituri proprii este importantă și va fi vitală atunci când volumul fondurilor europene va scădea.
• Populația la fiecare angajat din primărie. Unele primării sunt performante, altele sunt hiper-performante – mai exact, ele știu să facă multe cu puțin. Un primar bun știe să atragă oameni performanți și să îi capaciteze să livreze la un nivel înalt.
• Cheltuieli de capital. Capacitatea de a mobiliza cât mai multe venituri de la nivel local pentru investiții cheie este unul din criteriile cele mai importante pentru a măsura performanța unei primării.

Indicatori de performanță ale celor mai performante primării din România

	Oraș	Populație 2020	Fonduri UE contractate pe 2014-2020 (estimări)	PIB per Capita (PPS €) în 2018	Rata de promovabilitate la Bac în 2018	Pondere venituri din taxe locale în total venituri (medie 2016-2019)	Populația per funcționar public, în 2018	Cheltuieli de Capital în 2014-2020 (Euro)
1	Cluj-Napoca	327,985	€ 237,362,636	€ 45,486	81%	14%	435	€ 129,154,654
2	Oradea	221,015	€ 284,349,066	€ 27,003	71%	16%	529	€ 100,961,653
3	Reșița	83,878	€ 138,956,527	€ 30,283	64%	12%	429	€ 33,927,929
4	Buzău	130,437	€ 82,338,422	€ 33,936	74%	16%	474	€ 23,671,745
5	Turda	55,089	€ 73,625,045	€ 10,104	70%	14%	394	€ 14,293,281
6	Sector 3	474,870	€ 275,273,925	€ 45,944	69%	17%	689	€ 279,584,017
7	Brașov	289,122	€ 115,517,951	€ 28,951	76%	24%	1296	€ 85,906,038
8	Iași	388,294	€ 186,576,200	€ 27,485	77%	16%	802	€ 110,540,198
9	Constanța	310,182	€ 78,550,361	€ 33,193	68%	21%	514	€ 93,749,065
10	Dej	37,911	€ 66,508,380	€ 18,010	77%	12%	330	€ 19,898,625

 

La acești indicatori vom adăuga o serie de considerente subiective și mai jos găsiți topul propus de noi și justificarea aferentă.

1. Cluj-Napoca. Iubiți-i, urâți-i, laudați-i, criticați-i, nu prea poți vorbi despre dezvoltare urbană în România, fără a include Clujul în această discuție. Dacă ar fi să luăm un oraș din România pe care să îl aruncăm într-o competiție cu orașe din Vest, Clujul ar fi prima noastră opțiune. De la bugetarea participativă, ce a inspirat cel puțin 60 alte orașe din România să facă același lucru, la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, unde se discută în format deschis proiectele strategice ale orașului, la bateria de concursuri de soluții elaborate pentru a schimba fața orașului, Clujul inovează și dă tonul într-o multitudine de domenii. O fi ardelenii mai înceți de felul lor, dar Primăria Cluj s-a transformat în ultimii ani într-o Turbo-Primărie și nu trece săptămâna fără ca ceva important să se întâmple. Mai mult, Clujul este printre puținele primării din țară cu un portofoliu mare de proiecte mature – în timp ce alții așteaptă să vadă ce se va finanța din programele operaționale europene, Clujul pregătește proiectele și face după lobby să fie incluse la finanțare. Întodeauna e mai bine să definești universul decât să te ajustezi la universul altora.

2. Oradea. Fostul nostru campion, Oradea pare să aibe mult cox în instalație. Între 2007 și 2015, Oradea a înregistrat cea mai mare absorbție de fonduri europene a unei localități din România – aproximativ 140 mil. Euro. Pentru această perioadă de programare, valoarea proiectelor europene contractate s-a dublat, la 284 mil. Euro. Asta da performanță! Oradea scoate proiecte pe bandă rulantă, este una din puținele primării ce are o unitate dedicată, și eficientă, pe relația cu sectorul privat (ADLO – Agenția de Dezvoltare Locală oradea), și au atât viziune cât și curaj. Sunt primii ce au încercat o fuziune a două localități, sunt primii ce au dezvoltat drumuri metropolitane de la zero, sunt primii ce au elaborat documentații tehnice pentru CNAIR pentru proiecte rutiere majore, au fost printre primii ce au folosit exproprierile pentru caz de utilitate publică la nivel local, sunt printre primii ce au elaborat un pachet comprehensiv de reabilitare a clădirilor patrimoniu istoric, sunt printre puținii ce au construit poduri noi, sunt printre foarte puținii (din păcate) cu o rețea proprie de parcuri industriale, și sunt printre puținele orașe mari ce administrează aproape integral infrastructura de sănătate din oraș. Cu trecerea d-lui Ilie Bolojan la Consiliul Județean Bihor, Oradea are acum niște atuuri ce îi vor permite să spargă gura târgului în anii ce urmează. Ne-au obișnuit cu superlativul în ultimii ani, și sperăm să cotinue în aceiași notă. Oradea este probabil cel mai eficient și mai prolific Laborator de Inovare Urbană din România în acest moment.

3. Reșița. Pentru un primar este greu să facă performanță în primul mandat, dar primarul din Reșița a reușit să facă din rahat bici, în scurt timp. Meritul lui este că a știut să ceară din timp sfaturile unor experți buni, a adus pe lângă el profesioniști în administrație publică, și a știut să fure meserie de la alte administrații performante, gen Oradea și Alba Iulia. Rezultatele se văd clar. În momentul de față, Reșița este top-performer clar la absorbția de fonduri europene între reședințele de județ. La o populație de aproximativ 84.000, Reșița are un portofoliu de proiecte de aproximativ 140 milioane Euro. Mai mult, administrația este nelipsită de la evenimente organizate de camerele de comerț din România. Știți acele evenimente unde își anunță prezența mulți primari și înalți demnitari, dar în final foarte puțini participă efectiv, pentru că, bineînțeles, au ceva “mai bun” de făcut (gen să inspecteze gropile din asfalt din oraș). Ei bine, primarul Reșiței nu lipsește de la aceste evenimente, și chiar dacă unele sunt pierdere de timp, altele nu sunt. Mai concret, la un astfel de eveniment, Primarul Reșiței a făcut cunoștiință și a început un dialog cu un mare investitor privat din România. Dintr-una într-alta, investitorul a decis că Reșița este un loc propice pentru a investi, și pregătește acum o investiție mamut de aproximativ 150 milioane Euro, ce va schimba fața Reșiței. Deci, o sumă mai mare decât fondurile europene mobilizate asiduu și cu multă muncă, și totul se trage de la o simplă participare la un eveniment cu investitori. Asta da eficiență administrativă, și model de urmat pentru restul primarilor din România. Pe lângă atragerea fondurilor europene și a investitorilor privați, administrația reșițeană a adus la Reșița Universitatea Babeș-Bolyai, pentru a oferi cetățenilor acces la servicii academice de calitate, pregătește câteva proiecte ambițioase de regenerare urbană, precum și câteva intervenții strategice (de ex. linie tren-tram către Timișoara) ce vor schimba fața, și, sperăm noi, soarta orașului.

4. Buzău. Buzăul nu are o locație geografică favorizantă (deși proximitatea față de Bucureși este un atuu), nu are patrimoniu istoric bogat ca alte orașe din vest, și nu a ieșit din comunism cu o bază economică solidă. Ca atare, are condiții mult mai dificile pentru a face performanță, dar totuși reușește să performeze. În momentul de față, Primarul Buzăului este printre puținii din țară cu o viziune clară și bine conturată pentru oraș și cu un focus clar pe atragerea de investitori, oameni și turiști la Buzău. Când îl veți vedea la televizor, veți vedea că inerent va atinge prioritățile strategice ale orașului și ce măsuri au fost gândite pentru a mișca orașul în direcția propusă. Recent, Buzăul a făcut rondul presei după ce a reușit să obțină titlul de cel mai bun brand de oraș din Europa, câștigând în faza finală în fața Parisului. Jos pălăria, nu?! Ce lumea știe mai puțin este că acest brand de oraș a fost dezvoltat cu ani în urmă, de o echipă de experți români în comunicare foarte buni, iar administrația locală a și adoptat acest brand și l-a încorporat în mai toate activitățile lor. Momentan, din păcate, singurele orașe cu brand de oraș coerent în țară sunt Buzău, Alba Iulia, Constanța și Oradea (cel puțin din ce știm noi). Ultima realizare a Buzăului este inițiativa de a alipi Comuna Țintești de Municipiul Buzău – ce a încercat și Oradea cu Sânmartin acum câțiva ani, dar nu au reușit pentru că au lipsit câteva sute de oameni pentru a atinge pragul de 50% necesar pentru referendumul de alipire. Pragul pentru referendum a scăzut la 30% și noi sperăm că această inițiativă a Primarului Buzău să aibe succes și, să inspire alte localități să urmeze exemplul.

5. Turda. Turda este marea revelație a ultimilor ani, pentru noi. Periodic, ei ies cu câte un proiect ce rupe gura tărgului. Inițial a fost Salina Turda, ce a devenit între timp una din principalele atracții turistice ale României. A urmat apoi reabilitarea centrului vechi la standarde ce orașe mari din România nu le-au atins încă. După aceea au făcut unul din primele ghiduri de regenerare urbană din țară. După aceea au pregătit un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă beton, ce, surpriză-surpriză, a fost votat la European Mobility Week cel mai bun PMUD din Europa, câștigând în finală în fața Manchesterului și a Milanului. Și, acum, colac peste pupăză, sunt campioni și la fonduri europene, cu portofoliu de proiecte europene de aproximativ 74 milioane Euro, la o populație de aproximativ 55.000 – una din cele mai bune performanțe ale unui oraș din România. Nu știm ce naiba beau turdenii, dar este clar că are efect. Nu ne rămâne decât să ne plecăm în fața rezultatelor obținute de ei și să sperăm că vor cotinua să ne uimească cu realizări la superlativ. Sperăm de asemenea să fie copiați de cât mai multe orașe din România.

6. Sector 3. Bucureștiul nu prea are parte de știri pozitive în ultima vreme, dar nu este totul negru la noi în capitală. Pe 2007-2015, Sectorul 3 avea absorbție de fonduri europene de numai vreo 4.000 Euro. Acum portofoliul de proiecte europene a ajuns la 275 milioane Euro. N-ai cum să ignori o astfel de performanță. Sectorul 3 a ridicat de asemenea ștacheta pentru celelalte sectoare din București. Ști când treci din Sectorul 2 în Sectorul 3, căci dintr-o dată trotuarele sunt puse la punct și ai spații verzi îngrijite peste tot. Când ieși din Sectorul 4 către Constanța te mâncă bălăriile pe malul Dâmboviței; când te întorci, ai stradă pusă la punct, aliniament de copaci nou plantați, și spații verzi îngrijite. Sectorul 3 are acum probabil cea mai bună infrastructură publică din București – mai bună și decât în Sectorul 1, ce are un buget mult mai mare. Este important însă să existe un focus mai mare pe sustenabilitate financiară și să existe un portofoliu clar de proiecte strategice ce să ghideze dezvoltarea Sectorului. Nu ar trebui să fie un motiv de laudă că serviciile de management ale deșeurilor sunt oferite gratis cetățenilor, sau că termoizolările se fac aproape exclusiv pe bani publici. La Cluj, termoizolările de fac aproape exclusiv din banii asociațiilor de locatari (clujenii au investit aproximativ 175 milioane Euro din proprii bani pentru lucrări de termoizolare) iar administrația publică are bani mai mulți pentru investiții cheie necesare în oraș. De exemplu, Sectorul 3 ar beneficia de investiții strategice în infrastructură publică (drumuri, utilități, transport public), în zone cu potențial mare de urbanizare, precum zona de-a lungul Splaiului Unirii sau zona de est a Sectorului (între Industriilor și Ikea). De asemenea, ar merita considerate programe integrate și comprehensive de regenerare urbană a marilor platforme industriale din Sector, precum Laminor sau zona CET.

7. Brașov. Brașovul continuă să aibe cea mai bună infrastructură publică urbană din țară și portofoliul de proiecte cu finanțare europeană a crescut substanțial față de fosta perioadă de programare. Ce este surprinzător este faptul că Brașovul reușește să facă performanță cu o echipă scheletală. Dacă vă uitați la toate cele 3.181 administrații publice locale din România și raportați populația totală la numărul de angajați ai Primăriei, veți vedea că Brașovul este campion detașat – adică are cel mai mic număr de angajați la primărie raportați la populația localității. Mai mult, Brașovul este una din localitățile cu cea mai mare pondere a veniturilor generate din taxe și impozite locale. Bineînțeles, mai sunt multe de făcut la Brașov. Pe reabilitarea clădirilor istorice, Brașovul este în urma altor orașe, pe partea de cultură mai are de lucrat, și pe partea de inovare este abia la începuturi. Brașovul este însă un exemplu pentru toate orașele din România în ceea ce privește Abecedarul unei administrații eficiente – servicii publice de calitate (recent, Brașovul și-a pus la punct toată flota de transport public) și infrastructură publică la standarde europene livrate la unul din cele mai scăzute costuri. Mai mult, Brașovul reușește să genereze o pondere mare din venituri la nivel local, ceea ce îi permite o mai mare independență și capacitate de a planifica pe termen lung.

8. Iași. La mobilizarea de fonduri europene, Iașul a fost mereu în top. Din ce în ce mai mult, însă, Iașul iese în față cu dinamismul sectorului privat și implicarea societății civile. Chiar dacă Moldova are cel mai scăzut nivel de dezvoltare din România, are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Gândiți-vă numai că cea mai mare firmă românească de construcții (UMB), cel mai mare dezvoltator român (Iulius Group), cel mai mare lanț de retail românesc (Dedeman), și cea mai mare companie aeriană românească (Blue Air), sunt toate din Moldova. În lipsa unor firme mari din afară, capitalul românesc a venit să umple golul în Moldova. Aceste firme autohtone sunt mult mai bine ancorate la nivel local și sunt mult mai dispuse să se implice în dezvoltarea zonelor de unde se trag. Gândiți-vă că Iulius a investit la Iași 310 milioane Euro (mai mult decât toate fondurile europene atrase până acum de Primăria Iași), din care 85 milioane Euro au fost investiți în infrastructură publică (parcuri, drumuri, parcări, etc.). Pe deasupra, au creat sau facilitat prin investițiile făcute de ei crearea a 10.000 locuri de muncă în Iași. Nu e lucru puțin! Iașul este mereu pe firmament la nivel național și prin implicarea societății civile. Colegii și prietenii noștri de la CIVICA au organizat recent cel mai comprehensiv și mai ambițios proces de elaborare a unui portofoliu de idei/activități/proiecte cu implicarea largă a cetățenilor și actorilor de la nivel local. Puteți afla mai mult despre acest proces aici: https://www.solutiicolaborative.ro/ . Ce e clar este că o comunitate ce se implică activ în definirea propriului viitor este mult mai câștigată de cât o comunitate ce se lasă ghidată numai de o mână de oameni, și exemplul lor ar trebui urmat și de alții.

9. Constanța. Constanța are o capacitate aparte de a atrage investiții strategice în infrastructură publică. Alții vorbesc de centură metropolitană, ei au rezolvat-o de mult; alții vor conexiune mai bună pe cale ferată, ei ajung acum în două ore la București, și vice-versa; alții vor autostradă, ei au trecut deja la alte nevoi. În perioada de programare 2007-2013 s-au numărat printre principalii beneficiari, la nivel agregat, ai fondurilor europene. Pentru perioada de programare 2014-2020, ei au rămas în top, cu un portofoliu de proiecte europene de aproximativ 7,3 miliarde RON – pe locul doi după Iași. Dacă însă la Iași, proiectul cel mai mare în lista de proiecte europene, Spitalul Regional, are șanse mici să fie implementat, la Constanța, proiectele mari au fost deja implementate (de ex. extinderea plajei) sau sunt în curs de implementare. Constanța mai are încă mult de lucru pe partea de atragere a investitorilor strategici și pe partea de regenerare urbană, dar a făcut pași concreți în această direcție. Constanța este acum unul din puținele orașe cu un birou dedicat atragerii de investiții private și cu un pachet comprehensiv de ghiduri de regenerare urbană pentru întreg orașul.

10. Dej. Dej este orașul din această listă despre care știm cel mai puțin. Ne-a sărit în ochid pentru că are un portofoliu de proiecte europene de 67 milioane Euro, la o populație de numai 38.000 – adică a fost mai harnic în accesarea de fonduri europene decât 22 reședințe județene și decât 4 sectoare ale Bucureștiului (1, 2, 5 și 6). Având în vedere că în top avem și Clujul și Turda, din același județ, prima noastră idee a fost că acolo s-a creat un ecosistem performant. Mai exact, performanța pare să fie contagioasă. Oricât ar zice lumea că, Clujul e umflat cu aer cald, când te uiți pe cifre și realizări îți dai seama rapid că performanța asta nu e numai vorbă în vânt. Mai mult, când în topul 30 al celor mai performante orașe din România la atragerea de fonduri europene, trei sunt din același județ, e clar că ceva se întâmplă acolo. Nu credem că performanța remarcabilă a Clujului, Turdei sau Dejului este întâmplătoare, și nu credem că se datorează unor capacități ieșite din comun ale clujenilor, ci sunt rezultatul unui ecosistem pozitiv, unde ideile circulă, oamenii colaborează unii cu alții, și focusul este pe proiecte și ținte clare nu pe certuri, văicăreli și scuze pentru lipsa de acțiune. Asta este poate una din lecțile cele mai importante ce sperăm să o luați din acest articol.

MENȚIUNI SPECIALE

Universitatea din Craiova. Știm, știm, nu e primărie, dar cum am puricat zile întregi în bazele de date cu fodnuri europene, ne-a sărit în ochi numărul mare de proiecte pentru care a aplicat Universitatea din Craiova. Nu au iertat nimic și pare că au aplicat pe absolut fiecare program unde erau eligibili. Nu ne putem pronunța pe impactul acestor proiecte, dar este clar că există acolo un management focusat pe performanță. Noi zicem că ei sunt un actor ce merită urmărit în anii viitori.

Carei. Este un oraș mic cu o echipă super-eficientă pe fonduri europene. De ani buni ei rad tot ce prind și au acum un portofoliu de 34 milioane Euro. Sunt mai puțini titrați în presa națională, dar pentru cunoscători ei sunt un nume ce apare mereu când se vorbește pe eficiența utilizării fondurilor europene.

Ciugud. Nu e oraș, știm, dar dă clasă majorității orașelor din România și nu puteam să avem un top pe performanță administrativă fără să avem și Ciugudul aici.

Baia Mare. Un oraș unde se pregătesc o grămadă de inițiative inovative, puțin cunoscut în restul țării. Orașul este cochet, îngrijit, cu infrastructură publică excelent pusă la punct și cu un portofoliu de proiecte europene acum de peste 120 milioane Euro. Merită avuți în vedere pe viitor.

Surse foto: FB-Iulius, Flickr, JurnaluldeArges, TrustYou, Resita-trail, TurismIstoric, Eltis, estimobiliar, travelmaker, IuliusMall, TripAdvisor, ebsradio