Ne uităm cu admirație la țările vestice, vizitate de un număr vast de turiști, atrași de orașele devenite celebre. Mai rar ne și gândim ce fac acestea diferit față de noi pentru a avea orașe frumoase. Diferența dintre România și alte țări, în acest context, este implicarea civică în viața urbană. Nu totul stă în mâna autorităților. Cetățenii pot, prin participare, influența deiciziile luate de cei aflați la conducere, iar votul nu este singura responsabilitate a cetateanului.
Copiii sunt și ei cetățeni ai orașelor, iar mai târziu vor deveni cetățeni activi, care contribuie la modelarea spațiilor urbane. Cum pot înțelege importanța mediului în care trăiesc și impactul pe care ei îl au asupra acestuia, dacă nu învață despre aceste lucruri? Mediul în care trăim e cel care ne formează, în contextul său social, cultural și economic. Conștientizarea rolului nostru în orașe și a imprtanței mediului construit nu se face doar din vorbă în vorbă, ci și prin educație.
In Romania si nu numai, mulți oameni nu cunosc rolul unui architect sau a unui urbanist. Nu este de mirare atunci când arhitectura are o sumedenie de definiții, care de care mai filozofice. De aici și nevoia unei mai bune reprezentări. Se pot explica concepte atât de complexe celor mai mici?
Termeni precum zonificare, politici urbane, reziliență urbană, sustenabilitate, sună pompos, dar dacă reformulăm, informația devine mult mai accesibilă. Copiii cunosc toate aceste aspecte doar nu știu să le pună în perspectivă. Profesioniștii îi pot ajuta în acest proces. Arhitectura trebuie pusă în contextul vieții de zi cu zi, pentru că desi copiii nu au vocabularul, cunosc efectele termenilor. Vocabularul îl pot învăța mai târziu, cu o mai mare ușurință. Cum matematica, un subiect complex, nu poate fi înţeleasă doar din definiții, ci prin rezolvare de probleme, la fel arhitectura, un domeniu interdisciplinar, poate fi înțeleasă prin experiment, joacă, exerciții practice interactive.
Mișcări ce preiau inițiativa în dezvoltarea educației în arhitectură și urbanism întâlnim tot mai des. Probabil cel mai extins program este Școala de arhitectură Arkki, ce se desfășoară în 14 țări și are anual 8000 de participanți. La Arkki copiii învaţă experimentând fără frica de eșec. Atmosfera încurajatoare este considerată a fi cheia către inovație.
Arhitectura, prin natura ei este o ştiinţă multidisciplinară. Din acest motiv și abordările educative pot fi deosebit de variate. La baza școlii Arkki stă sistemul STEAM, care îmbină în mod holistic știința, tehnologia, ingineria, artele și matematica. STEAM se concentrează tocmai pe procesul de creație, iar procesul de creație înseamnă a lua decizii și a rezolva probleme. De acestea ne lovim zi de zi.
În Statele Unite, Cube, centrul pentru înțelegerea mediului construit, oferă resurse pentru educația copiilor. Aceștia implementează o metodă inovativă folosind curricula Box City, de unde copii învață ce roluri îmbracă cetățenii și ce oportunități oferă comunitățile în care trăim, simulând un mini-oraș. Curricula poate fi preluată de orice școală.
Beneficiile nu sunt doar la nivelul cunoștiințelor teoretice despre interacțiunea om-societate-mediu construit. Arkki punctează pe competențele „5C” dezvoltate de copii: rezolvarea problemelor complexe, creativitatea, gândirea critică, comunicarea, colaborarea. Dar cu siguranță, acestea nu sunt singurele. Copiii deprind o multitudine de abilități, stimulând arii ale gândirii puțin accesate de micuți în sistemul școlar public.
Arhitectul Vicky Chan, fondatorul al programului „Arhitecture for children”, povestește cum aceștia pot învăța munca în echipă și raționalizarea.
„Un grup de elevi au decis să construiască un hotel pe dealul de lângă școală, conectat cu un tramvai, pentru că putea oferi un peisaj excelent. Este un argument bun. Dar, săptămâna următoare au realizat că construcția acestuia ar fi dificilă, așa că au decis să niveleze dealul! Le-am spus „Așteptați, ați fost de acord săptămâna trecută că dealul oferă oportunități bune hotelului”. Deci e importantă raționalizarea procesului și progresul din aproape în aproape.”
În România, fondatoarele De-a Arhitectura au preluat frâiele și au făcut un mare pas înspre educația holistică. Activitățile derulate de asociația De-a Arhitectura au ajuns în anul școlar 2017-2018 la peste 4000 de elevi. Activitatea a început în 2011 cu un curs pilot în București, iar în prezent îmbogățesc curricula școlilor de stat în multe orașe din țară și organizează ateliere diverse. Materialele sunt pregătite de arhitecți împreună cu consultanți în educație.
Învățând despre arhitectură începi să privești lumea cu alți ochi. Devii atent la detalii pe care înainte nu le observai și dezvolți o gândire critică. În final, având acest bagaj, generațiile viitoare dețin uneltele necesare pentru lua parte și a lupta în procese de luare de decizii, în construcția mediului înconjurător, pot ca și consumatori să militeze pentru un design mai bun, la orice scară ar fi acesta.
Surse:Planetizen; Arkki International; Domus; Cube Education; Citylab; De-a Arhitectura
Foto: The Conversation ; Arkki Finland ; Cube Education ; De-a Arhitectura, AOArchitect
