home Comunitate, Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță Cum ar putea COVID-19 să ne remodeleze fizic capitalele şi oraşele

Cum ar putea COVID-19 să ne remodeleze fizic capitalele şi oraşele

Epidemia de Covid-19 poate avea efecte permanente asupra societăţii, spre exemplu prin mutarea cursurilor universităţilor în mediul online, cu implicaţii asupra cazării studenţilor, şi, de asemenea, să ducă la o apreciere mai largă a parcurilor şi grădinilor urbane, scrie Cliff Hague.

Când lumea noastră poate fi întoarsă cu susul în jos într-o săptămână, cine ar fi un planificator care să încerce să gândească în viitor peste zece sau 20 de ani? Cum ne vor influența schimbările în domeniul muncii, al divertismentului și al călătoriilor nu doar în timpul crizei imediate, ci și pe termen lung? Ar putea această criză să schimbe modul în care trăim, unde trăim și chiar cum sunt făcute afacerile și politica?

O colecție drastică de măsuri a fost introdusă, dintre care puține, dacă nu chiar nici una, erau anticipate nici măcar acum o lună. În mod ironic, acest salt a coincis cu consultările pentru două strategii care în mod normal  ne modelează viitorul.

Guvernul scoțian pregătește al patrulea Cadru Național de Planificare, planul spațial pe termen lung al țării. El va stabili ținte pentru construirea de locuințe în diferite părți ale Scoției, precum și pentru infrastructură, repopulare rurală, biodiversitate și căi de a atinge obiectivele legate de criza climatică.

În mod similar, Edinburgh face acum consultații asupra Planului Orașului 2030, noul său plan de dezvoltare, care adresează probleme asemănătoare la nivel local.

Ambele exerciții nu au fost gândite luând în considerare factorul unei epidemii majore ce pare să distrugă majoritatea, dacă nu toate, sectoarele economice, și care ar putea avea efecte profunde și de durată asupra comportamentului și atitudinii față de risc.

Citește și Ce orașe din România vor fi cel mai puțin afectate de COVID-19

Studiul online, nu în persoană?

În timp ce este prea devreme pentru a știi care vor fi efectele finale, nu ar trebui să evităm să ne gândim la acestea. Alinierea unor politici pe termen lung la un set de ipoteze pre-Covid-19 ar fi o nebunie, în special pentru că aceste planuri nu ar trebui să necesite revizuiri pentru zece ani. Ca o paranteză, evenimentele recente expun de ce Actul de Planificare 2019 a dat greș, întinzând perioada de revizuire a planurilor la fiecare zece ani în loc de cinci ani.

Cum va avea un impact experiența pe scară largă a lucratului de acasă și a videoconferințelor, asupra proprietății comerciale, educației și transportului? Efectele imediate sunt clare: birourile sunt închise,  clădirile scumpe ale universităților, pentru care manageri bine plătiți au împărțit cu dărnicie bani pentru a dezvolta „oferta” lor pentru potențiali studenți, stau goale; avioane, trenuri și autobuze sunt anulate.

Proprietatea comercială a fost o miză majoră pentru investitori în anii recenți, punând pe zgârie-noi imensele macarale care îi încântă atât de tare pe politicienii locali. Valoarea pe piață a unor asemenea investiții pare gata să cadă rapid. Dacă oamenii și firmele ce supraviețuiesc descoperă că lucrul de acasă este o opțiune viabilă pentru mare parte din personal, cine va plăti chiriile scumpe pentru spațiile de birouri?

Dacă universitățile și colegiile își pot trimite cursurile online în timpul acestei crize, se vor întoarce  la un model de business care cere taxe ridicate pentru învățământul față în față în campus? Noi dificultăți în atragerea studenților internaționali se vor adăuga presiunii economice. Până acum, dezvoltarea în domeniul cazărilor studențești a fost una dintre cele mai lucrative, aparent  sigure, și ușor reglementate arii de investiție în proprietăți, din ultimii câțiva ani.

În mod similar, pe măsură ce veniturile primesc o lovitură și cardurile de credit vor fi epuizate, vor exista cumpărători pentru tipurile de magazine pe care dezvoltatorii vor să le atragă? Închiderea străzilor comerciale a fost o problemă pentru decenii, începând cu dereglementarea care a permis mall-uri în afara orașelor, și apoi urmată de e-comerț.

Citește și Mobilitate Urbană în vreme de COVID 19

O lungă campanie de gherilă

Ce devastare poate produce o perioadă de izolare socială prelungită asupra centrelor noastre urbane, în special în orașele mici? Care va fi, de asemenea, cea a acelor mamuți, centre în afara orașelor cu zonele lor de parcare imense? Poate o nouă aversiune împotriva transportului public să le dea un impuls neașteptat sau le va lăsa e-shopping-ul  precum niște balene eșuate peste suburbii?

Turismul și orașele ce își bazează economia pe creșterea veșnică a numărului de turiști vor primi o lovitură. „Turismul experimental” a fost o arie explozivă de creștere în acest sector. Festivaluri, concerte, galerii, muzee și evenimente sportive au fost toate în mod briliant împachetate pentru a atrage noi cheltuieli, cu zumzetul mulțimii de multe ori fundamental pentru autenticitatea și unicitatea spectacolului. Acestea au fost pierderile timpurii în ceea ce ar putea să fie o lungă campanie de gherilă împotriva virusului sau fricii de noi viruși.

Odată ce țări precum Scoția au trecut printr-un proces al dezindustrializării, industriile culturale au avut o contribuție importantă la recuperare și au ajutat la răspândirea unor schimbări ale stilului de viață, ce au privit creșterea unei culturi cafe, considerată înainte o perspectivă exagerată în climatul Scoției. Mulți operatori sunt afaceri mici și, astfel, sunt în mod special vulnerabili la întreruperea comerțului ce are loc. Ce le va înlocui și va ocupa premisele pe care le lasă vacante?

Transportul ieftin și rapid a fost crucial pentru boom-ul turistic și serviciile asociate. Masterplanul Aeroportului din Edinburgh (2016) ce urmărea să servească 35 de milioane de pasageri până în 2050 ar putea să aibă nevoie de niște revizuiri.

Noua modă pentru orașele grădină

Per total, recesiunea produce deja beneficii în termeni de calitate a aerului și progres către țintele zero-carbon.

Este posibil ca munca de acasă, combinată cu noi anxietăți privind spațiile aglomerate, să poată duce la o mișcare departe de arealele urbane ale Scoției și la o repopulare a părților rurale ale Scoției. Poate exista o nouă modă pentru „orașe grădină”, care să ofere spații în casă și în jurul casei, unde creșterea de către fiecare a plantelor poate aduce o alternativă sistemului de aprovizionare cu alimente.

În interiorul orașelor, pare probabil ca spațiile deschise să devină mult mai prețuite pentru beneficiile în sănătate pe care le aduc, alături de accesul local la aer curat și antrenament ieftin. În contrast, o decadă de austeritate a zugrăvit parcurile și grădinile ca simple îndatoriri în mințile multor oficiali locali cu vechime din administrație.

Șocul poate schimba așteptările și practicile din administrație. Guvernarea puternică s-a întors, cel puțin pentru timpul prezent. Dar există, de asemenea, posibilitatea ca un mod de viață mult mai local să întrețină noi moduri de a administra spațiile, de la bază către vârf. 

Sursa: Cliff Hague, președinte al Asociației Cockburn, 09.04.2020, 5:00 pm, „How Covid-19 could physically reshape our towns and cities – Cliff Hague”, The Scotsman




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × two =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box