home Comunitate, Orașe Verzi, Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță, Regenerare Urbană Cum clădim comunități împotriva schimbărilor climatice?

Cum clădim comunități împotriva schimbărilor climatice?

UrbanizeHub continuă seria de discuții online despre cum clădim comunitate! La cea mai recentă emisiune ne-am concentrat pe comunitățile Climate KIC din România. Despre cum putem să ne unim împotriva schimbărilor climatice, care este ajutorul Uniunii Europene pentru combaterea încălzirii globale, ce se întâmplă cu orașele în tranziție de la o economie la alta, cum se implică mediul universitar și ce înseamnă un mediu de business verde am discutat cu Cristina Bădulescu, Delia Gligor, Daniel Matei, Georgiana Vieru și Adina Vințan.

Întâlnirea membrilor comunității Climate-KIC a început prin intervenția Cristinei Bădulescu, care ne-a spus cu ce se ocupă organizația pe care o coordonează. „Suntem un program care are mai multe sub-proiecte prin care încercăm să atingem punctele grele ale schimbărilor climatice prin eforturi diversificate, prin eforturi diverse pentru a câștiga timp și a face proiecte și activități diverse orientate către același scop și cu aceeași viziune. Există mai multe KIC-uri, noi primim finanțare de la EIT, Institutul European pentru Inovare și Tehnologie, care primește fonduri direct de la Comisia Europeană. Noi suntem KIC-ul de Climate, prezenți în România din 2014, dar de anul trecut am simțit nevoia creșterii comunității, să fim mai mulți parteneri diverși, cu activități complementare, dar cu aceeași dorință de a atenua schimbările climatice. De anul trecut suntem șase parteneri în acest hub […] Noi avem componenta aceasta de capacity building și cred că munca dificilă este ca lumea să înțeleagă că trăim într-un sistem, ne afectăm unii pe alții și deciziile noastre au impact asupra altora. Odată ce înțelegem ce înseamnă un sistem și cum funcționează, putem lucra împreună pentru transformarea sistemelor. Cred că primul pas este înțelegerea faptului că transformarea este pe termen lung și doar dacă decidem împreună cum vrem să arate un loc peste douăzeci de ani, ne uităm în urmă și vedem care sunt pașii pentru a ajunge acolo. Cred că felul acesta de înțelegere poate să aducă pași constructivi. Schimbarea nu este ceva ușor și specific oamenilor”, ne-a povestit Cristina Bădulescu, Project Manager la Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș & Coordonator EIT Climate KIC RO Hub.

Pentru că una dintre armele împotriva schimbărilor climatice este educația, Delia Gligor, conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timișoara, ne-a vorbit despre cum folosește componenta de mediu în cursurile pe care le predă. „EIT întotdeauna a pus în centrul tuturor triunghiul cunoașterii, acesta fiind reprezentat de universități, de mediul de business și de cercetare. Cred că resimțim din ce în ce mai tare aceste influențe negative pe care schimbările climatice le au. Aș spune că o componentă destul de importantă în a reuși a face ceva pe viitor este educația. Până să ajungem la economie, educația este foarte importantă din punctul meu de vedere. Îmi face o deosebită plăcere să spun că la nivelul Universității de Vest din Timișoara au fost identificate schimbări semnificative în acest sens. Pentru că astăzi cuvântul cheie este comunitate, am început în ultimii ani să dezvoltăm o comunitate a cadrelor didactice, a cercetătorilor, a studenților orientată în jurul acestui context de climă pentru că schimbarea ar trebui să înceapă de la nivelul fiecărui individ, de la propriile sale percepții și cunoștințe. Nu știu dacă este prea târziu, îndrăznesc să spun că este cam târziu să spun la nivelul României că este cam târziu să facem acest lucru, dar dacă ne uităm la contextul național cred că ar fi momentul oportun acum. Studenții mei sunt preocupați pentru că îi «ajut» să fie preocupați în acest sens. «Am furat» destul de multe metode și tehnici pe care le aplicăm la nivelul activităților desfășurate prin intermediul EIT Climate KIC și le implementez atât eu cât și colegii mei la nivelul activităților didactice, de curs, de seminar sau chiar extracurriculare. În acest fel îi împingem să fie preocupați de aceste aspecte. Poate ar fi important ca aceste activități să înceapă a fi desfășurate de la o vârstă destul de mică pentru ca fiecare potențial student să aibă contextul creat și să poată contribui la combaterea schimbării climatice cu un gest oricât de mic”, a spus Delia Gligor.

Daniel Matei a discutat problematica legată de impactul tranziției economice de la mentalitatea conform căreia profitul este rege la o economie în care considerăm succesul unei companii bazat pe cifra de afaceri, impactul social și sustenabilitate. „Antreprenoriatul rămâne la fel, dezvoltarea unui business de încadrează în aceeași termeni, însă ce se schimbă este felul în care ne gândim afacerile, obiectivele pe care ni le impunem și felul în care ne raportăm la utilizarea resurselor și consecințele unei afaceri. Poate acum câțiva zeci de ani principala metodă de a măsura succesul unei afaceri era impactul financiar al acelui business. Acum ne uităm la trei piloni. Ne uităm la impactul financiar, impactul social și impactul de mediu. Lucrăm pe trei paliere, zona de informare și educare atât a antreprenorilor cât și a consumatorilor, apoi partea de colaborare și participare, zona de hackathoane și ideathoane prin care încurajăm atât publicul larg cât și antreprenorii să vină cu soluții noi la probleme vechi, precum și partea de acceleratoare, așa cum este flagshipul nostru în Black Sea ClimAccelerator, un program de accelerare dedicat exclusiv start-upurilor verzi […] Așa cum într-o comunitate ai nevoie de o diversitate de actori, și în ceea ce înseamnă tranziția justă și noua economie a unei zone avem nevoie de diversitate. S-au făcut de curând niște analize pe implementarea unor proiecte de fonduri pe businessuri în zone rurale și tocmai pentru că nu au fost criterii legate de diversitate s-a ajuns în situația în care în comune cu potențial turistic nu foarte mare să fie aprobate 10 businessuri de închiriat ATV-uri și 10 pentru închiriat biciclete. Sustenabilitatea economică a unui astfel de proiect va fi foarte scăzută. Se vor plăti niște salarii doi ani, se vor cumpăra niște produse și, doi ani mai târziu, iată-ne cu 200 de biciclete și 200 de ATV-uri de închiriat într-o zonă în care vin 200 de turiști pe an. De asta este foarte important să ne uităm și la viabilitatea economică a soluțiilor pe care le propunem. Este foarte important să ne asigurăm că această tranziție justă vine la pachet cu dimensiunea de mediu, dimensiunea socială și o dimensiune a sustenabilității economice. Nu putem asigura bunăstarea oamenilor dacă la sfârșitul zilei ei nu au un venit minim decent care să le asigure un trai minim decent”, a intervenit Daniel Matei, Business Development Manager la Impact Hub București.

Rubik Hub demonstrează de patru ani cum se poate clădi o comunitate de oameni cu o viziune și o dorință comună. Situat într-o locație de basm, echipa își propune să inspire, educe și să accelereze crearea de start-upuri cu potențial de succes global. „Noi, la Rubik Hub, suntem o mână de oameni care lucrăm de la poalele Muntelui Petricica din Piatra Neamț și suntem îndrăgostiți de locul acesta. Am început acum cinci ani activitatea, dorindu-ne să creăm o comunitate care să sprijine start-upurile să crească, să dezvolte sistemul antreprenorial din regiunea de Nord-Est și, de ce nu, la nivel de țară. Ne-am dat seama că nu o putem face singuri și am construit în mod organic o comunitate în jurul nostru pentru că ne-am dat seama că sunt mai mulți oameni care simt nevoia să crească acest sistem, dar în același timp noi suntem niște oameni îndrăgostiți de natură și mulți dintre colegii mei sunt oameni care s-au întors din diverse colțuri ale lumii sau ale țării tocmai pentru această nevoie de a se apropia de natură și a trăi acolo. Ne-am dat seama că schimbările climatice ajung la noi, ne afectează, și ne-am pus întrebarea ce putem face ca ai noștri copii să se poată bucura de ce noi avem azi. Atunci, am pus pe masă cele două instrumente cu care noi am lucrat și am văzut că sunt foarte valoroase: comunitatea și inovația. Astfel, în 2020 a luat naștere inițiativa The Climate Vertical prin care ne ducem către oameni, vedem care sunt provocările pe care le întâmpină din perspectiva schimbărilor climatice și construim împreună soluții. Discutăm de consumul mare și cantitatea de deșeuri pe care le aruncăm, nevoia de transport alternativ și, în general, provocările pe care le întâmpinăm în România și la nivel global le întâmpinăm și în regiunea noastră. Credem că găsim problemele în comunitate și tot în comunitate găsim și resursele ca să le rezolvăm. Noi ne-am așteptat în programul de anul trecut să se înscrie 50 de soluții și au fost 200, asta înseamnă că avem cu ce lucra pornind de la firul ierbii”, ne-a vorbit Georgiana Vieru, community builder, despre ce se întâmplă în Piatra Neamț.

Din Valea Bistriței ajungem în Valea Jiului, unde Adina Vințan lucrează activ cu oamenii pentru a aduce transformarea reală de care comunitatea are nevoie. Zona are un real potențial turistic datorat cadrului natural superb care o înconjoară. Fondatoarea ONG-ului Valea Jiului Implicată ne-a vorbit despre coaliția formată împreună cu diverse organizații și grupuri civice, ce perspective sunt pentru comunitățile de acolo și cum vede tranziția justă. „Suntem 21 de organizații acum în Valea Jiului Implicată. Scopul acestei coaliții a fost tocmai de a întări comunitatea locală, de a consolida societatea civilă pentru că, așa cum se tot vorbește de tranziție justă, Valea Jiului a început această tranziție și, din păcate, nu a avut parte de o tranziție în adevăratul sens al cuvântului. Acum, cu Pactul Verde și cu oportunitățile care vin din nou înspre noi și care sunt oferite de Uniunea Europeană avem șansa să transformăm această tranziție în una echitabilă, în una bună pentru comunitățile noastre. Noi credem foarte mult în puterea fiecăruia dintre noi și credem că cu cât de implicăm mai mult cu atât rezultatul va fi mai bun pentru întreaga comunitate. Poate că schimbările climatice nu sunt așa de vizibile momentan pentru Valea Jiului, suntem înconjurați de parcuri naționale și suntem foarte norocoși din acest punct de vedere, dar ce este foarte important este să păstrăm ce avem, să fim conștienți de valorile și comoara naturală care ne înconjoară și să avem grijă de ea pentru fiecare dintre noi în parte […] Ce s-a făcut până acum în Valea Jiului: începem să stăm din ce în ce mai bine pe partea de planificare strategică. Din 2019 încoace, cu ajutorul Uniunii Europene, avem strategia pentru tranziție justă a Văii Jiului, planul județean de tranziție justă, am început să gândim proiecte și ce trebuie să facem acum este să ne punem pe treabă și să implementăm lucrurile la care toți am contribuit. Trebuie să ne gândim că rezultatele vor fi pe termen lung, însă cetățenii înțeleg foarte greu. Și ghidul acesta lansat recent de UrbanizeHub spune că oricât de puțin ar face fiecare dintre noi, lucrurile vor apărea. Avem rezultate micuțe pe termen scurt, care dau încredere cetățenilor că rezultatele mari și care o să se reflecte în calitatea vieții cetățenilor vor fi tot mai vizibile. Valea Jiului este cel mai frumos loc din lume, m-am întors acasă pentru că am posibilitatea să lucrez de oriunde și sunt cu atât mai fericită că sunt mai mulți care au ales să facă asta, dar întâlnesc și alte persoane din alte zone ale țării care lucrează remote de aici. Suntem o comunitate de peste 200.000 de locuitori, avem o universitate, suntem la două ore de cel mai apropiat aeroport, la o oră de autostradă și suntem în mijlocul naturii. Am încercat să creăm un brand ca Valea Jiului să fie o destinație pentru investitori și vrem să atragem investitori mai puțin pe industria grea și mai mult pe locurile de muncă cu valoare adăugată”,  a spus Adina Vințan.

Vă invităm să urmăriți pe larg întreaga discuție pe canalul nostru de Youtube. De asemenea, puteți citi ghidul nostru aici.




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.