De ce contează orașele?

Zilele trecute a fost anunțat de către noul Guvern Programul de Guvernare pentru 2018-2020. Din păcate, orașele și dezvoltarea acestora nu reprezintă o prioritate pentru guvern, cuvântul urban fiind de negăsit în textul Programului de Guvernare.

Conform Băncii Mondiale, cele mai mari opt orașe din România concentrează aproape 22% din populație și generează aproximativ  53% din PIB-ul țării, iar  zece județe din cele 42 produc 70% din business-ul României şi au 80% din totalul angajaților din companii.

Provocǎrile sociale și economice curente cer soluţii rapide și directe. Doar prin niveluri nou-definite de putere pentru orașe și cetǎţeni putem sǎ gǎsim aceste soluţii. Orașele trebuie sǎ clǎdeascǎ o viziune care sǎ-și aibǎ rǎdǎcina în caracterul lor distinct și sǎ caute o versiune unicǎ a propriei existenţe.

Orașele trebuie sǎ gǎseascǎ acel element revoluţionar – un factor de schimbare sau chiar o serie de intervenţii care pot schimba o așezare urbanǎ și o pot transforma într-o competitoare la nivel inter-local. Dar pentru a ajunge acolo, ele trebuie sprijinite prin politici urbane, prin fonduri sau prin libertate de decizie.

În România, politicieni și cei care fac politicile publice, nu au realizat încă importanța orașelor sau a descentralizării. Deși peste tot in lume, indiferent de statutul administrativ și modul de functionare al statului, orașele primesc din ce in ce mai multa putere de decizie, fonduri și libertate de expansiune și dezvoltare, la noi totul funcționează din ce în ce mai centralizat, fără fonduri prea mari de investiții, care oricum sunt realizate politic fără nicio legatură cu planurile de dezvoltare, și fără putere de decizie atunci cand e vorba de proiecte strategice de dezvoltare (ex. centura din Timișoara). Totul e de la București!

În loc de descentralizare, în România asistăm la un proces de centralizare economică. Bucureștiul de astăzi are o pondere dublă față de cel de pe timpul lui Ceaușescu, comparând cu PIB-ul din 1985. România devine tot mai dependentă economic de capitala ei, iar acest lucru se vede din taxele colectate anul trecut.

Toate măsurile din noul Program de Guvernare anunțat nu au legătură cu politicile urbane de dezvoltare, ci se focusează pe cheltuieli legate de salarii sau pensii.

TVA scade de la 19% la 18%, salariul minim net creşte cu 100 de lei pe an, iar pentru cei cu studii superioare cu 150 de lei pe an, punctul de pensie creşte cu 60%, eliminarea impozitului pe dividende, familiile vor fi încurajate să aibă cât mai mulţi copii, Salariul mediu brut în România va depăşi 1.000 euro în 2020, Acordarea a 1.600 – 1.800 lei/an pentru fiecare copil dintr-o familie. Acești bani vor fi daţi doar pentru copiii care au cel mult 10% absenţe nemotivate.

Într-o lume globalizată în care comunitățile, orașele, se dezvoltă și produc din ce in ce mai mult, într-o lume în care guvernanța urbană pe mai multe niveluri devine obișnuință, România devine un stat centralizat care nu încurajează dezvoltarea locală sau urbană.

Este clar  că pentru a atinge un anumit nivel de dezvoltare, pentru a crește economic ca țară, trebuie să încurajezi și să stimulezi comunități și orașe. Prin măsuri  macroeconomice, care țin mai mult de consum decât de stimularea investițiilor și a antreprenoriatului nu se ajunge departe.

53% din PIB e adus de 8 orașe. De ce nu se incurajează acest trend firesc de dezvoltare și de ce nu se stimulează și alte orașe pentru a crește performanța economică? Refuzăm să înțelegem că economia unei țări e dusă în spate de orașe și refuzăm să creăm politici urbane adecvate.

Pentru ca România să devină o țară competitivă trebuie să investească în orașe, deoarece orașele sunt motoarele de dezvoltare economică. 

Foto: World Bank


Sprijină UrbanizeHub!

Noi suntem UrbanizeHub România și tocmai am intrat în al 3-lea an de existență. Probabil ai auzit de noi deoarece încercăm să creăm o comunitate de oameni care influențează viitorul orașelor. Ne dorim să creștem cetățeni implicați și orașe SMART și sustenabile care să ofere o mai bună calitate a vieții.

Îți scriem acum pentru că tu ești cel care decide ce se întâmplă cu acel procent de 2% din impozitul pe venitul tău virat către stat. Până pe 15 martie, fie că ai avut în 2018 un venit din salarii, activități independente sau pensii, ai dreptul să direcționezi acești 2% pentru a susține proiectele pe care le derulăm.

Vreau să ajut


Citeste si:

O soluție pentru ambuteiajele din trafic Cum se pot rezolva ambuteiajele? Problema traficului congestionat existǎ în toate marile orașe ale lumii, fiind o realitate neplǎcutǎ în special în ti...
Timișoara Premium Exposed City vs Bijuteria Europe... Regenerarea centrului istoric napoletan, sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, va fi realizată în urma absorbției de fonduri europene, valorând cca 1 m...
Ce s-a discutat la Urban Talks Timișoara 2018 Cea de-a treia ediție a Urban Talks a avut loc la Timișoara la sfârșitul lunii septembrie 2018. La fel ca edițiile precedente, evenimentul a adus în p...
Proiectul Sharing Cities – gândire globală, ... Proiectul Sharing Cities este o platformă pentru o mai bună abordare comună a scopului de a face orașele inteligente o realitate. Prin încurajarea col...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *