home Comunitate, Incluziune, Politici Urbane & Guvernanță Analiză: orașe cu zone sărace și bani europeni

Analiză: orașe cu zone sărace și bani europeni

Recent, Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAPFE), a făcut public rezultatul preliminar al procesului de evaluare și selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) propuse spre finanțare în cadrul mecanismului Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunității (DLRC).

Ce orașe au câștigat banii europeni oferiți prin axa 9.1? Prin intermediul axei 9.1 au fost alocate fonduri europene și de la buget în valoare de 95.32 milioane euro, pentru orașele cu peste 20.000 de locuitori, pentru  intervenţii ce vizează nu doar un singur tip de proiect, ci un „pachet de proiecte” variate, adresat comunităților defavorizate și zonelor mai sărace.

Au fost depuse spre evaluare 49 de strategii (SDL) pentru comunități marginalizate aflate în orașe/municipii cu populație de peste 20.000 locuitori, dintre care 45 au vizat orașe situate în regiunile mai puțin dezvoltate și 4  au vizat sectoare ale municipiului București.

Pentru regiunile mai dezvoltate (regiunea Bucuresti-Ilfov), 2  SDL au fost selectate pentru finanțare, iar 2 SDL  au fost respinse în etapele preliminare de evaluare (privind eligibilitatea, studiul de referință și parteneriatul).

Dintre acestea, la Sector 2 a fost respins deoarece Tribunalul a respins cererea de asociere în GAL a Primăriei Sector 2 cu alte ONG-uri…deoarece judecătorii nu au înțeles că o primărie se poate asocia cu un ONG.

Analiza listei preliminare a Strategiilor de Dezvoltare Locală SDL) selectate pentru finanțare, evidențiază următoarele:

• din cele 95 de orașe eligibile (peste 20.000 loc.) doar 45 orașe au candidat

• dintre cele 95 orașe eligibile: 53 au primar PSD (doar 25 au aplicat și 18 câștigat), 27 au primar PNL (10 au aplicat, 8 câștigat), 4 UDMR (din care 3 au aplicat), 1 ALDE (1 aplicant), 4 Independenți (5)

• dintre cele 9 orașe de peste 200.000 locuitori, doar 6 au aplicat , dintre care 3(din 3 posibil) cu primar PNL, 2 primării (din 5 posibil) PSD și un independent confirmând astfel că ideologia și numele partidelor nu au nimic a face cu interesul pentru soluționarea sărăciei și condițiilor de locuire dificilă a categoriilor vulnerabile

• Municipiul Timișoara are 2 zone / GAL-uri câștigătoare

• 4 din 6 sectoare au participat la competiție, dintre care 2 au câștigat finanțări (sect. 4 și 5)

• orașe în care s-au realizat analize și Ghiduri metodologice preliminare (Brăila) de testare a GAL – SDL/DLRC nu au candidat

• orașe cu probleme sociale și cartiere defavorizate cunoscute nu au candidat : Craiova, Slatina, Buzău, Brăila, Alexandria, Constanța, Iași. Poate au finanțări mai bine orientate prin fondurile de la buget?!?

• orașele mari conduse de PNL au fost mai interesate de rezolvarea sărăciei decât cele conduse de PSD : Reșița, Timișoara, Ploiești, Botoșani, Alba Iulia

De menționat că:

• dintre polii de dezvoltare urbană din exercițiul financiar 2007-2013, municipiile Craiova, Iași, Constanța și Brașov nu au candidat. De ce oare?
• dintre polii de creștere, nu au candidat municipiile Oradea, Arad, Suceava, Brașov, Brăila, Rm.Vâlcea, Pitești, Deva. De ce oare?

Harta aceasta și afirmațiile/întrebările noastre ar putea fi punctele de plecare ale analizei interesului sau dificultăților orașelor în accesarea fondurilor europene. De asemenea, această hartă ajută la identificarea cartierelor în dificultate, prioritizarea și asigurarea complementarității dintre finanțările naționale și cele europene.

Pe baza hărții și datelor și hărții se pot face și multe alte corelări (i)logice!…

Bogdan Suditu este conferențiar universitar la Universitatea din București (titular cursuri: Geografie sociala; Introducere in analiza si planificarea urbana; Politici de locuire si gestiunea zonelor rezidențiale; Geografia Bucureștiului), diplomat al Ecole Nationale d’Administration – ENA, Strasbourg (2010), doctor in geografie al Universității din București si Université d’Angers, Franta (2006), a coordonat structurile de specialitate privind politicile de locuire si planificare urbana din cadrul MDRAP (2007-2013).

Domenii de expertiză: guvernanța teritorială, locuirea și politicile de locuire, urbanismul și amenajarea teritoriului, relațiile urban-rurale și expansiunea urbană, mobilitățile rezidențiale  și migrațiile, disparitățile socio-demografice teritoriale, așezările informale, toponimia oficială.

Poza: Știrile Pro TV

Sprijină UrbanizeHub!

Noi suntem UrbanizeHub România și tocmai am intrat în al 3-lea an de existență. Probabil ai auzit de noi deoarece încercăm să creăm o comunitate de oameni care influențează viitorul orașelor. Ne dorim să creștem cetățeni implicați și orașe SMART și sustenabile care să ofere o mai bună calitate a vieții.

Îți scriem acum pentru că tu ești cel care decide ce se întâmplă cu acel procent de 2% din impozitul pe venitul tău virat către stat. Până pe 15 martie, fie că ai avut în 2018 un venit din salarii, activități independente sau pensii, ai dreptul să direcționezi acești 2% pentru a susține proiectele pe care le derulăm.

Vreau să ajut


Citeste si:

Participarea mobilă à la Cluj Participarea cetățenilor în guvernarea urbană a luat amploare la sfârșitul anilor 1960. Ideea fundamentală în participarea cetățenilor este că cei car...
Diagnosticul Sistematic de Țară – cum poate ... Banca Mondială și UrbanizeHub România au organizat în octombrie la Timișoara o dezbatere despre Diagnosticul Sistematic de Țară. Raportul urmează a fi...
Acțiune civică pentru transport urban modern Miercuri, Primarul General al Capitalei, Gabriela Firea, va propune spre aprobare consilierilor generali noul Regulament de taxi. Deși conform declara...
Ghid pentru Ciclismul Urban Mersul cu bicicleta în oraș este în primul rând o formǎ de transport, folositǎ în deplasarea cǎtre destinaţii și activitǎţi de zi cu zi. Mai mult, în ...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *