home Comunitate, Cultură Urbană, Orașele Viitorului, Politici Urbane & Guvernanță Inovația de jos în sus sau vice-versa în era COVID-19

Inovația de jos în sus sau vice-versa în era COVID-19

Retorica inovaţiei urbane face de multe ori o diferenţă între măsuri impuse de guverne – „de la vârf către bază” (top-down) – şi abordări conduse de comunitate „de la bază către vârf” (bottom-up). În urma declanșării epidemiei de coronavirus, vedem o proliferare rapidă a ambelor tipuri de inovații. 

Multe guverne au implementat tehnologii de supraveghere pentru a urmări locaţia persoanelor infectate şi a monitoriza carantina. Aceste inovaţii schimbă, de obicei, rolul unor tehnologii existente, dar ele sunt destul de controversate: 

  • China a instalat camere CCTV la ușile apartamentelor purtătorilor de coronavirus pentru a impune carantina şi foloseşte aplicaţii mobile şi coduri QR pentru a urmări sănătatea cetățenilor.
  • Hong Kong le cere purtătorilor de coronavirus să poarte brățări legate de o aplicaţie mobilă care să alerteze autorităţile dacă persoana părăseşte carantina.
  • Taiwan urmăreşte telefoanele persoanelor aflate în carantină folosind date de la turnuri de telefonie mobilă. Sistemul, care e descris drept „o barieră digitală”, alertează autorităţile când cineva părăseşte zona permisă.
  • Singapore a dezvoltat o aplicaţie numită TraceTogether care foloseşte semnale bluetooth între telefoanele mobile pentru a afla dacă potenţialii purtători ai virusului au intrat în contact cu alţi oameni. 
  • Coreea de Sud foloseşte un bord de „smart city” care combină date din locaţia smartphone-urilor, date video CCTV şi tranzacţii cu cardul pentru a reduce durata anchetei epidemiologice şi pentru a informa oamenii care ar fi putut intra în contact cu un purtător de coronavirus.
  • Moscova foloseşte recunoaştere facială şi un sistem de 170.000 de camere pentru a impune carantina.
  • Agenţia de securitate a Israelului foloseşte datele telefoanelor mobile despre locaţia cetăţenilor colectate în ultimii câţiva ani cu scopul de a lupta împotriva terorismului pentru a urmări şi a impune carantina.

Există dovezi cum că tehnologiile de urmărire ar fi legate de încetinirea răspândirii virusului, dar cei preocupați de intimitate atrag atenţia asupra faptului că pandemia ar putea să-i facă pe oameni să se obișnuiască cu tehnologiile intrusive și să le accepte ca pe o nouă normalitate. Fanii supravegherii avansate spun însă că cetăţenii care acceptă supravegherea din partea companiilor ce vând publicitate nu ar trebui să fie supăraţi dacă tehnologia este folosită pentru a salva vieţi şi a proteja societatea.

Olanda ia în considerare utilizarea datelor despre locaţia telefoanelor mobile pentru a încetini răspândirea virusului (aşa cum au făcut deja Germania, Italia şi Austria), dar astfel de date trebuie agregate şi anonimizate. Datele anonimizate pot ajuta autorităţile să înţeleagă unde se adună oamenii şi să reducă rata de infecţie, fără să compromită intimitatea.

De la bază către vârf! Cum răspunde societatea civilă

Deci care sunt alternativele acțiunilor guvernamentale, de la vârf la bază, împotriva pandemiei?

Pe 27 martie, Amsterdam a lansat WijAmsterdam (NoiAmsterdam), o platformă de inițiative sociale cu sursă comunitară pentru combaterea crizei. WijAmserdat a fost construit folosind cod open source, dezvoltat în proiecte inovatoare anterioare. La 1 aprilie, platforma lista deja peste 180 de inițiative, de la persoane care livrau mâncare vecinilor la programe digitale ale Rijksmuseum.

Acestea sunt câteva exemple de inovații inspiratoare de la bază la vârf:

  • Coronavirus Army (Armata Coronavirus) – o inițiativă voluntară care dezvoltă soluții digitale open source și care protejează intimitatea utilizatorilor pentru a ajuta în lupta împotriva pandemiei. Exemple de instrumente ce se află în dezvoltare includ aplicația Outbreak Tracker (Urmăritorul Epidemiei) care îți urmărește locația dar ține datele tale private în telefonul tău. Dacă ești testat pozitiv cu COVID-19, tu poți trimite ultimele 10-15 zile ale istoricului locației tale către server și acestea vor fi potrivite cu alți utilizatori ai aplicației pentru a-i informa pe cei ce ar s-ar afla într-o situație de risc după ce au fost în aceeași locație cu tine.
  • Hack the crisis (Sparge criza) – o mișcare globală de hackathon-uri care dezvoltă soluții bazate pe tehnologie pentru răspunsul la criză și pentru perioada post-criză. WirVsVirus (Noi împotriva virusului), găzduită de guvernul german a avut mai mult de 400.000 de participanți, lucrând la mai mult de 800 de idei. Hackaton-ul a venit în Olanda între 3 și 5 aprilie.
  • OpenCovid19 – un program ce încearcă să dezvolte realizarea prevenției, testării și a chiturilor de tratamente COVID-19 la costuri scăzute și cu sursă deschisă.
  • Open Source Ventilator reprezintă un grup de ingineri, designeri, profesioniști din domeniul medical și voluntari, ce lucrează împreună pentru a genera design-uri cu sursă deschisă pentru ventilatoare care să poată fi produse la scară mare.

Imaginea de ansamblu

Pandemia de coronavirus atrage rapid după sine numeroase inovații tehnologice și sociale. Experții avertizează că această criză va submina intimitatea oamenilor pe măsură ce guvernele implementează politici de la vârf către bază care slăbesc libertățile individuale.

În ultimii ani, Amsterdam s-a poziționat ca lider în digitalizarea responsabilă. Amsterdam, Barcelona și New York au co-inițiat Cities for Digital Rights (Orașe pentru Drepturi Digitale), coaliție pentru apărarea intimității, a libertății de expresie și a democrației. Guvernul de la Amsterdam lucrează la implementarea Digital City Agenda (Agenda Orașului Digital) și a principiilor TaDa, ghidat de convingerea că digitalizarea inclusivă și corectă contribuie la libertatea individuală.

În timp ce regimurile autoritare folosesc criza pentru a obține mai multă putere în detrimentul libertăților civile, speranța mea este că Amsterdam și Olanda, vor răspunde prin apărarea libertăților individuale de la vârf și vor încuraja inovația prin colaborare de la bază.

Voi ce credeți? Cum ar trebui guvernul și societatea civilă să coopereze în timpul epidemiei? Aveți exemple de inovații care să ajute fără să compromită libertățile civile? 

 

Sursa: Cornelia Dincă, Urban Talks speaker,  Lider al delegaţiilor la Amsterdam Smart City, 01.04.2020, Top-down & bottom-up innovation in an era of COVID-19”, Amsterdam Economic Bord, Amsterdam Smart City




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

nine + 19 =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box