Mobilitate urbană în pandemie

Criza COVID 19 a schimbat brusc toate trend-urile de mobilitate urbană pe care le știam înainte. Ca urmare, Comisia Europeană a elaborat un ghid care să vină în sprijinul administrațiilor locale și specialiștilor în mobilitate urbană. 

Structurat în trei părți, ghidul cuprinde în prima parte măsuri luate pe termen scurt în perioada de izolare strictă, în cea de-a doua sunt prezentate  măsurile pe termen mediu și cum se pregătesc orașele pe termen lung din punct de vedere al mobilității, iar în a treia secțiune a ghidului sunt prezentate o serie de recomandări pentru procesul de planificare a măsurilor.

Efectele și măsurile luate în perioda de izolare

În perioada de strictă izolare, sistemele de mobilitate din toată lumea au avut de suferit, iar efectele au fost descreșterea dramatică a cererii de mobilitate, cei mai afectați fiind operatorii de transport public, iar majoritatea furnizorilor de servicii de mobilitate partajată și-au suspendat activitatea pe o perioda determinată.

Pe de altă parte, a explodat comerțul online, livrările la domiciliu și serviciile de curierat, afectând astfel formele clasice de comerț, deoarece o mare parte dintre activitățile comerciale au trecut în online.

În fața acestei crize, autoritățile s-au adaptat condițiilor impuse de noua situație adoptând resticții de mobilitate. Măsurile luate de orașe au constat în crearea de structuri foarte clare și linii de comunicare pentru ca deciziile să fie luate rapid, resticționarea deplasările neesențiale și asigurarea în continuare a mobilității personalului cheie, faciliatea serviciilor de livrare cu alimente, a produselor de strictă necesitate și permiterea activităților fizice în spațiul public. 

Măsurile rapide de planificare a mobilității în perioada de izolare

Transportul în comun a fost sever afectat, astfel mersul pe jos și bicicleta devenind modurile de transport preferate de locuitorii orașelor, iar în alte centre urbane au fost supendate măsurile de restricționare a traficului auto (parcarea plătită, accsul în centru orașului). Acestă schimbare a cererii și adaptarea ofertei au condus la o schimbare de mentalitate, orașele fiind obligate să se plieze pe noile circumstanțe. Astfel, măsurile temporare de realocare a spațiului dedicat benzilor auto către pistele de biciclete și lărgirea trotuarelor pentru păstrarea distanței fizice pot fi acum permanentizate.

Măsurile post-carantină recomandate de Comisia Europeană sunt mersul cu bicicleta și pe jos, realocarea spațiului (lărgirea trotuarelor, crearea de benzi de bicicletă de urgență, a străzilor cu viteza maximă de 20 km/h- slow streets și open streets unde accesul auto este interzis, doar pentru bicicliști), recâștigarea încrederii în trasportul public și măsuri pentru susținerea companiilor pentru mobilitate partajată.

Pe termen lung, Comisia Europeană recomandă desfășurarea de campanii de consultare, comunicare și educare pentru promovarea mobilității active, sprijinirea mediului de afaceri local, facilitarea serviciilor de livrare la domiciliu, asigurarea și consolidarea unui suport politic pentru permanentizarea unor măsuri, parteneriate cu instituții, ONG-uri etc.

Așadar, în urma acestei crize în care mobiliatea cu mijloacele de trasport în comun clasice au fost sever afectate, orașele au luat măsuri de extindere a spațiului pentru pietoni și pentru pistele de biciclete, dar și pentru reducerea autovehiculelor personale, măsuri care ar putea transforma pe termen lung orașele în medii de locuit sutenabile.

Acest articol a apărut în urma webinarului organizat de prietenii noștri de la Civinet România: Mobilitate Urbană în pandemie. Puteți urmări tot webinarul aici:

Surse Poze: mask_trasnport , open street




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

five × five =

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.
Holler Box