home Comunitate, Evenimente, Politici Urbane & Guvernanță, Regenerare Urbană Urban Talks | Orașele din România: Trenduri, Viziune, Dezvoltare

Urban Talks | Orașele din România: Trenduri, Viziune, Dezvoltare

În noul episod al seriei Urban Talks online am discutat împreună cu invitații noștri despre trendurile, viziunea și dezvoltarea orașelor din România. La discuție au participat Grațian Mihăilescu (fondator UrbanizeHub), Oana Bogdan (arhitect), Bogdan Mateescu (sociolog) și Vlad Tăușance (consultant în comunicare și strategie).

Împreună cu cei trei invitați am analizat ce măsuri trebuie luate pentru ca orașele României să dezvolte sănătos. Ideile principale care au reieșit din discuție au fost nevoia comunicării mai bune între politic și societățile civile, integrarea naturii în zonele urbane și necesitatea unei viziuni de planificare și dezvoltare pe termen lung.

„Orașele trebuie privite ca un organism”

„Orașele trebuie să facă parte dintr-un ecosistem cu orașele mai mici și cu satele din jur. Natura, ca să supraviețuiască, are nevoie de o suprafață minimă, iar omul a depășit această limită ocupând cam 75% din suprafață cu construcții, infrastructură sau agricultură. În Bruxelles ne-am dori să avem spații verzi care să intre adânc în oraș. Dacă ar exista inteligență și voință politică în care integrăm natura în zonele urbane ale României, orașele ar putea să se transforme radical în bine”, spune Oana Bogdan.

Orașele din România se află în diferite faze ale dezvoltării. Pe de-o parte sunt orașele în care administrația publică se consultă cu ONG-urile, firmele de consultanță și societatea civilă iar acțiunile reieșite din aceste consultări duc la ridicarea nivelului de trai. În cealaltă extremă se află orașele în care administrația publică ia decizii în grabă, lipsite de viziune, fără o dezbatere cu ceilalți actori implicați.

„La Cluj se vorbește despre cultură ca factor de ‘well-being’ urban”

„România, în ceea ce înseamnă dezvoltare urbană, suferă de o problemă de traducere. Sunt orașe în care primarii sunt total închiși la semnalele din partea experților sau a societății civile, un exemplu este Timișoara, și sunt orașe în care primarii sunt avantgrardiștii. Spre exemplu, la Cluj se vorbește despre cultură ca factor de ‘well-being’ urban. În acest sens rolul ONG-urilor este acela de mediator și furnizor de soluții”, spune Vlad Tăușance. 

„Viziunea pe termen lung există sub forma Strategiei de Dezvoltare Integrată care este pe site-urile primăriilor din toată țara, unde toate lucrurile acestea despre care vorbim: orașe incluzive, centuri verzi, piste pentru biciclete, investiții în cultură, parteneriate cu societatea civilă sunt foarte bine evidențiate, dar nu au fost puse în aplicare, iar primarii care sunt într-o logică electorală știu să rezolve lucruri punctuale fără a vedea în perspectivă. Există primari bine intenționați, dar care au niște repere legate de consum cultural, sport sau sănătate blocate în anii ‘80”, a adăugat Vlad.

Rolul orașelor secundare va fi prioritar în următoarea perioadă de timp. Orașele mari încep să devină din ce în ce mai pline, iar dezvoltarea urmează să fie adusă de orașele mici și mijlocii care momentan suferă de lipsa investitorilor și migrația cetățenilor.

„Dacă orașele mici și mijlocii nu se dezvoltă, presiunea asupra orașelor mari este imensă și se va ajunge la o supraaglomerare”, spune Barbu Mateescu. „Este necesar ca orașele de dimensiuni mai mici să performeze și să ridice calitatea vieții pentru a-și păstra rezidenții și în felul acesta pentru a ridica presiunea suprapopulării orașelor mari”, a adăugat acesta.

Standardul de viață al cetățenilor din orașele României crește de la an la an și acest fapt duce la o presiune asupra factorului decizional politic din partea societății civile. Oradea, Cluj sau Sibiu sunt doar câteva exemple de orașe unde administrațiile locale au implementat o viziune și o strategie de dezvoltare pe termen lung. În viitor sperăm ca toate orașele României să se dezvolte sustenabil prin preluarea exemplelor de bune practici din țară sau din afară.

Vezi toată discuția de la Urban Talks pe pagina noastră de YouTube:

Surse poze: zf.ro, theculturetrip, commons wikimedia




One thought on “Urban Talks | Orașele din România: Trenduri, Viziune, Dezvoltare

  1. Domnu Mateescu trăiți într-o realitate total paralelă. Cum să fie după comunism Brașovul pe linia de plutire când a pierdut mai mult de 100.000 de locuitori, cum să fie Iașiul și regiunea Moldovei din care se migrează cel mai mult pe linia de plutire. Mare e gradina Domnului, probabil prea multă izolare la domiciliu. Numai inepții

Comments are closed.

Rǎmâi conectat cu UrbanizeHub și profitǎ de reduceri la evenimentele noastre, abonându-te la newsletter.


The reCAPTCHA verification period has expired. Please reload the page.