Capitala norvegiană proiectează și implementează programe pilot care creează un oraș mai ecologic și mai incluziv, folosind inovația tehnologică. Orașul a mizat pe implicarea actorilor din mediul privat în transformarea verde, eficientizarea energetică a locuințelor și clădirilor publice, promovarea micromobilității și a utilizării transportului în comun.
De ce este Oslo un oraș sustenabil și cum a devenit lider între „smart-cities”?
Premiată cu titlul de Capitală Verde Europeană în 2019 de către Comisia Europeană, Oslo s-a echipat cu mijloacele necesare pentru a-și realiza ambițiile de mediu încă de la început. Capitala norvegiană este, de asemenea, lider mondial în mașini electrice, potrivit organismului independent OFV, și intenționează să interzică vânzarea de mașini cu motor cu ardere internă începând cu 2025, pentru a duce la bun sfârșit misiunea. Aceasta implică reducerea la jumătate a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020 (comparativ cu nivelurile din 1990), devenind neutru în carbon până în 2050.
Mobilitatea este o preocupare de bază pentru un oraș în care traficul auto reprezintă 60 % din emisiile de gaze cu efect de seră. Orașul Oslo a reușit să stimuleze promovarea mașinilor cu emisii zero, eliminând majoritatea taxelor, oferind parcare gratuită și acces la punctele de încărcare și feriboturi și autorizând folosirea benzilor de autobuz – aglomerația aproape inexistentă din aceste „benzi cu flux liber” reprezentând succesul mașinilor electrice.
Cum a început lupta pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și ce măsuri au fost implementate?
În anii 1990, orașul a introdus Oslo Toll Ring. Acest sistem automat de taxare, implementat pe rutele de acces ale orașului, oferă tarife de stimulare pentru vehiculele cu emisii zero și generează venituri care finanțează parțial programele de mobilitate ale orașului inteligent: transport public, infrastructură pentru biciclete și pietonală.
În vederea eforturilor de succes ale orașului de a lua în considerare clima și bunăstarea cetățenilor, mașinile sunt doar unul dintre aspectele unei politici generale bazate pe cooperarea dintre sectorul public și startup-uri și pe implementarea printr-o serie de programe pilot.
Ce este FutureBuilt? Cum a fost implementat în Oslo și cum funcționează?
Pentru a sprijini dezvoltarea urbană ecologică, șase municipalități din regiunea Oslo colaborează la programul FutureBuilt. Viziunea propagată prin acest program este de a arăta că zonele urbane neutre din punct de vedere climatic, bazate pe arhitectură de înaltă calitate, sunt posibile.
De la începutul programului FutureBuilt în 2010, proiectele pilot au fost folosite ca strategie de schimbare a modului în care sunt dezvoltate clădirile și zonele urbane, crezând că exemplele bune sunt importante pentru a face o schimbare. Scopul programului este de a finaliza 100 de proiecte pilot care reduc emisiile de carbon cu cel puțin 50% în comparație cu reglementările actuale și cu practicile comune. Aceasta se măsoară printr-un instrument de contabilizare a gazelor cu efect de seră, iar reducerile trebuie să fie în domeniile transportului, energiei și materialelor.
Astfel, acest program de 10 ani presupune înființarea a 50 de proiecte de construcție și dezvoltare de cartier, prin reunirea partenerilor privați și publici. Pentru a fi aprobate de FutureBuilt, proiectele de construcție trebuie să își reducă amprenta de carbon cu 50% față de standardele actuale, să ofere o adevărată calitate urbană și arhitecturală și să fie situate în apropierea unui nod de transport public.
Proiecte implementate de FutureBuilt
Unul dintre aceste proiecte este școala Bjørnsletta cu 800 de elevi, un model de proiectare a energiei pasive. Clima interioară și utilizarea energiei sunt complet automatizate, în timp ce numărul de locuri de parcare a fost în mod deliberat redus la minimum, cu prioritate rezervatî pentru parcarea bicicletelor.
Aceeași abordare a fost adoptată de o altă clădire exemplară, Gullhaug Torg, care nu oferă nicio parcare pentru mașini. Situat aproape de un nod de transport, turnul cu 16 etaje include birouri și apartamente. Consumul său de energie, compensat de cantitatea de energie regenerabilă generată, este practic nul, demonstrând că aceste clădiri pot fi încălzite și răcite fără a folosi rețeaua electrică. În plus, s-a pus accent pe grija pentru selectarea materialelor și soluțiilor reciclabile.
Un al treilea proiect emblematic din acest program, New Munch Museum, îndeplinește, de asemenea, criteriile FutureBuilt. Această clădire de 12 etaje, care pare să sfideze legile fizicii, este protejată de o piele ventilată din foi de aluminiu ondulate, perforate. Sfera de aplicare a programului FutureBuilt acoperă și mobilitatea. De exemplu, o competiție lansată ca parte a programului de partajare a bicicletelor Oslo Bysykkel a dus la crearea a peste 130 de centre de închiriere de biciclete în oraș.
Programul ce facilitează parteneriatul public-privat
Una dintre cheile transformării capitalei norvegiene este legătura dintre autoritățile publice și inițiativa privată. Smart Oslo Accelerator este un instrument care oferă o interfață între consilierii locali și sectorul privat, în special startup-urile. Firma organizează în mod regulat un concurs, numit Smart Oslo Pitch, care le permite antreprenorilor să prezinte inovații care îmbunătățesc viața de zi cu zi a rezidenților în toate domeniile.
SmartOslo Accelerator este un program creat pentru a stabili un dialog între Oslo și comunitatea startup-urilor și invită o gamă largă de tehnologii capabile să rezolve provocările orașelor inteligente, unele exemple sunt senzorii, IoT, big data, analiză avansată, învățare automată, inteligență artificială, blockchain, balize și realitate virtuală/augmentată.
Astfel de inovații în Oslo includ instalarea fără șanț a țevilor de apă, folosind tehnici care au fost încercate și testate în industria petrolului. Proiectele sunt mai scurte și mai puțin perturbatoare pentru trafic și locuitorii locali.
Un experiment mai sensibil
Cetăţenii, şi în acest caz cei mai vulnerabili, sunt în centrul experimentului „Casa Alma”. Emblematic al viziunii de transformare urmărită de orașul Oslo, acest apartament demonstrativ încorporează tehnologie de asistență și este orientat către pacienții care trăiesc cu demență și familiile acestora. Nu numai că abordează preocuparea municipalității prin care nimeni nu ar trebui să rămână în urmă în orașul inteligent, dar răspunde și nevoii de a găsi soluții inovatoare într-un moment al costurilor în creștere ale asistenței medicale legate de îmbătrânirea populației.
Oslo este un model de bune practici pentru Capitalele și orașele de dimensiuni mari care au în plan să reducă amprenta de carbon. Faptul că stilul de viață al oamenilor, nevoile lor și așteptările pe care le au față de orașul în care locuiesc se împletesc cu sustenabilitatea este un factor încurajator și un exemplu pentru administrațiile care vor să contureze orașe pentru oameni.
