Recent, Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRAPFE), a făcut public rezultatul preliminar al procesului de evaluare și selecție a Strategiilor de Dezvoltare Locală (SDL) propuse spre finanțare în cadrul mecanismului Dezvoltare Locală sub Responsabilitatea Comunității (DLRC).
Ce orașe au câștigat banii europeni oferiți prin axa 9.1? Prin intermediul axei 9.1 au fost alocate fonduri europene și de la buget în valoare de 95.32 milioane euro, pentru orașele cu peste 20.000 de locuitori, pentru intervenţii ce vizează nu doar un singur tip de proiect, ci un „pachet de proiecte” variate, adresat comunităților defavorizate și zonelor mai sărace.
Au fost depuse spre evaluare 49 de strategii (SDL) pentru comunități marginalizate aflate în orașe/municipii cu populație de peste 20.000 locuitori, dintre care 45 au vizat orașe situate în regiunile mai puțin dezvoltate și 4 au vizat sectoare ale municipiului București.
Pentru regiunile mai dezvoltate (regiunea Bucuresti-Ilfov), 2 SDL au fost selectate pentru finanțare, iar 2 SDL au fost respinse în etapele preliminare de evaluare (privind eligibilitatea, studiul de referință și parteneriatul).
Dintre acestea, la Sector 2 a fost respins deoarece Tribunalul a respins cererea de asociere în GAL a Primăriei Sector 2 cu alte ONG-uri…deoarece judecătorii nu au înțeles că o primărie se poate asocia cu un ONG.
Analiza listei preliminare a Strategiilor de Dezvoltare Locală SDL) selectate pentru finanțare, evidențiază următoarele:
• din cele 95 de orașe eligibile (peste 20.000 loc.) doar 45 orașe au candidat
• dintre cele 95 orașe eligibile: 53 au primar PSD (doar 25 au aplicat și 18 câștigat), 27 au primar PNL (10 au aplicat, 8 câștigat), 4 UDMR (din care 3 au aplicat), 1 ALDE (1 aplicant), 4 Independenți (5)
• dintre cele 9 orașe de peste 200.000 locuitori, doar 6 au aplicat , dintre care 3(din 3 posibil) cu primar PNL, 2 primării (din 5 posibil) PSD și un independent confirmând astfel că ideologia și numele partidelor nu au nimic a face cu interesul pentru soluționarea sărăciei și condițiilor de locuire dificilă a categoriilor vulnerabile
• Municipiul Timișoara are 2 zone / GAL-uri câștigătoare
• 4 din 6 sectoare au participat la competiție, dintre care 2 au câștigat finanțări (sect. 4 și 5)
• orașe în care s-au realizat analize și Ghiduri metodologice preliminare (Brăila) de testare a GAL – SDL/DLRC nu au candidat
• orașe cu probleme sociale și cartiere defavorizate cunoscute nu au candidat : Craiova, Slatina, Buzău, Brăila, Alexandria, Constanța, Iași. Poate au finanțări mai bine orientate prin fondurile de la buget?!?
• orașele mari conduse de PNL au fost mai interesate de rezolvarea sărăciei decât cele conduse de PSD : Reșița, Timișoara, Ploiești, Botoșani, Alba Iulia
De menționat că:
• dintre polii de dezvoltare urbană din exercițiul financiar 2007-2013, municipiile Craiova, Iași, Constanța și Brașov nu au candidat. De ce oare?
• dintre polii de creștere, nu au candidat municipiile Oradea, Arad, Suceava, Brașov, Brăila, Rm.Vâlcea, Pitești, Deva. De ce oare?
Harta aceasta și afirmațiile/întrebările noastre ar putea fi punctele de plecare ale analizei interesului sau dificultăților orașelor în accesarea fondurilor europene. De asemenea, această hartă ajută la identificarea cartierelor în dificultate, prioritizarea și asigurarea complementarității dintre finanțările naționale și cele europene.
Pe baza hărții și datelor și hărții se pot face și multe alte corelări (i)logice!…
Bogdan Suditu este conferențiar universitar la Universitatea din București (titular cursuri: Geografie sociala; Introducere in analiza si planificarea urbana; Politici de locuire si gestiunea zonelor rezidențiale; Geografia Bucureștiului), diplomat al Ecole Nationale d’Administration – ENA, Strasbourg (2010), doctor in geografie al Universității din București si Université d’Angers, Franta (2006), a coordonat structurile de specialitate privind politicile de locuire si planificare urbana din cadrul MDRAP (2007-2013).
Domenii de expertiză: guvernanța teritorială, locuirea și politicile de locuire, urbanismul și amenajarea teritoriului, relațiile urban-rurale și expansiunea urbană, mobilitățile rezidențiale și migrațiile, disparitățile socio-demografice teritoriale, așezările informale, toponimia oficială.
Bogdan Suditu este conferențiar universitar la Universitatea din București (titular cursuri: Geografie sociala; Introducere in analiza si planificarea urbana; Politici de locuire si gestiunea zonelor rezidențiale; Geografia Bucureștiului), diplomat al Ecole Nationale d’Administration – ENA, Strasbourg (2010), doctor in geografie al Universității din București si Université d’Angers, Franta (2006), a coordonat structurile de specialitate privind politicile de locuire si planificare urbana din cadrul MDRAP (2007-2013).
